M-a vrut pentru că sunt frumoasă și deșteaptă, dar nu mă iubește

În primă fază, a fost interesant. Mă simțeam ca o piesă de artă expusă cu mândrie în vitrina lui, un premiu pe care îl etala cu bucurie în fața prietenilor și colegilor săi.

Recunosc sub anonimat (mulțumesc, Anays, pentru ocazie) că sunt o femeie care, în naivitatea sa, credea că a fost aleasă pentru cine sunt și pasiunea pe care partenerul meu o simte pentru mine. Însă, cum se spune, uneori aparențele înșală, iar viața mea de cuplu pare să fie un adevărat spectacol de iluzii și amăgiri.

Să începem cu începutul, cu acea perioadă în care străluceam mai mult decât un diamant fațetat și aveam răspunsuri pentru toate întrebările lumii. Așa am ajuns să fiu aleasă, nu pentru personalitatea mea, ci pentru că eram frumoasă și deșteaptă. O soție trofeu, ca să spun lucrurilor pe nume.

În primă fază, a fost interesant. Mă simțeam ca o piesă de artă expusă cu mândrie în vitrina lui, un premiu pe care îl etala cu bucurie în fața prietenilor și colegilor săi. Mă bucuram că este mândru de mine și eram fericită pentru că îl făceam și pe el fericit. Ei bine, ca să fiu sinceră, asta a durat până când am început să mă trezesc și să înțeleg că rolul meu în viața lui nu depășea, din păcate, sclipirea superficială și conversațiile intelectuale de fațadă.

Citește și: