Rusalii 2024: Obiceiuri și tradiții cu ocazia Pogorârii Sfântului Duh

Rusaliile reprezintă una dintre cele mai bogate și spirituale sărbători din calendarul tradițiilor românești, având rădăcini adânci în sincretismul dintre practicile creștine și cele precreștine. Această sărbătoare, care marchează atât Pogorârea Sfântului Duh cât și încheierea Ciclului Pascal, este îmbogățită cu o multitudine de obiceiuri și rituri ce reflectă o legătură profundă cu lumea religioasă, cu cea a spiritelor și cu natura.

Ispasul și legătura sa cu Rusaliile

La 40 de zile după Paști, creștinii sărbătoresc Înălțarea Domnului sau Ispasul. Această zi este deosebit de importantă pentru cultul morților, deoarece se crede că sufletele celor decedați se ospătează înainte de a se înălța la cer. Însă, în drumul lor, sufletele se pot rătăci și rămâne pe pământ, transformându-se în strigoi care aduc neajunsuri și necazuri oamenilor și animalelor. Pentru a preveni aceste probleme, oamenii practică ritualuri magice de apărare: culeg și sfințesc plante cu proprietăți apotropaice precum leușteanul, alunul și paltinul. Oamenii și animalele sunt atinși cu ramuri de leuștean, iar femeile se încing cu acestea pentru protecție. De asemenea, se cântă din bucium la răspântii și pe dealuri pentru a alunga spiritele rele.

Tot de Înălțare, după slujba religioasă, preotul și credincioșii ies pe câmp pentru a sfinți apa folosită la stropitul semințelor, iar mormintele sunt împodobite cu flori și frunze verzi. Această practică simbolizează legătura continuă dintre viață și moarte, aducând o notă de reînnoire și speranță.

Duminica Rusaliilor

Duminica Mare, cunoscută și sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, este o sărbătoare care se suprapune peste Rusalii, complicând separarea obiceiurilor creștine de cele precreștine. În tradiția populară, Rusaliile sunt văzute ca niște ființe fantastice și malefice, asemănătoare ielelor, care zboară prin văzduh și aduc nenorociri celor care nu le respectă zilele. Pentru a proteja gospodăriile de aceste spirite, oamenii pun ramuri verzi de tei la porți, în foișoare și la intrările în case.

Moșii de vară

Moșii de vară, ținuți în sâmbăta Rusaliilor, sunt esențiali în cultul morților. Oamenii cred că sufletele morților, după ce au zburat libere timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în această zi. Pentru a asigura o reîntoarcere pașnică, se împodobesc mormintele și gospodăriile cu ramuri de tei și se fac pomeni generoase. În unele sate din Bucovina, pomenile încep încă din dimineața sâmbetei de Rusalii și sunt trimise vecinilor. Ritualul principal are loc în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite, iar lumânările ard pe durata ceremonialului de pomenire.

Această zi este consacrată pomenirii generale a morților, prin rugăciuni și cântări specifice. În această ocazie, credincioșii aduc în aminte pe toți cei care au plecat din această lume, inclusiv pe părinți, strămoși, prieteni și frați, indiferent de poziția lor socială sau statut.

În aceste zile, se evocă în mod deosebit jertfa Mântuitorului pentru toți oamenii, indiferent de circumstanțele în care au trăit sau au trecut în neființă. Aceste zile poartă numele de "Moși", făcând referire la strămoșii noștri spirituali și trupești, și sunt considerate ca fiind "Sâmbete sufletești", adică momente dedicate sufletelor celor adormiți.

Se oferă colivă sau colaci unși cu miere, precum și vase din lut umplute cu cireșe, vin, apă sau lapte cu orez, cunoscute sub numele de "moşoaice".

Prin pomenirea lor în această zi, credincioșii recunosc că legătura cu cei dragi nu se încheie odată cu moartea trupească, ci se perpetuează prin rugăciuni și comemorări în cadrul Bisericii.

Aceste tradiții și obiceiuri nu sunt doar acte formale, ci exprimă adâncimea credinței și înțelegerea că viața este o călătorie către întâlnirea finală cu Dumnezeu. Moșii de vară sunt, astfel, un prilej de a medita asupra trecerii timpului și asupra legăturii noastre nemuritoare cu cei care ne-au precedat în această cale pământească.

Tradiții de Rusalii

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut, porțelan sau lemn, împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. La porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci și sticle de vin decorate cu verdeață și flori. Slujbele de pomenire, oficiate de preotul satului, sunt urmate de sfințirea fiecărui mormânt. După ceremonial, satenii își împart ofrandele sfințite sau le dau săracilor.

Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a fi utilizate în ritualurile de alungare a furtunilor și grindinei. În trecut, preotul și sătenii ieșeau pe câmp în a doua zi de Rusalii pentru a sfinți apa și a stropi culturile, crezând că astfel vor fi protejate de grindină. Duminica Mare marchează și începutul sezonului culegerii plantelor de leac, considerate a fi contaminate de Rusalii până la această dată.

tgasser/shuttertstock

sursa informatii: crestinortox.ro