O alimentatie saraca in saruri induce deficiente in structurile tesuturilor, in functionarea corecta a proceselor metabolice, dar si o mineralizare insuficienta, care determina aparitia starilor de oboseala, tremurul pleoapelor, putere de concentrare scazuta, iar in cazul celor mici, dezvoltarea insuficienta a oaselor si a vederii.
Comunicat de presa
Acidul si nivelul alcalin sunt masurate pe o scala a pH-ului, astfel ca o crestere a aciditatii determina scaderea pH-ului si instalarea acidozei, in timp ce o crestere a alcalinitatii face ca nivelul ph-ului sa creasca si deci, sa apara alcaloza. In general, nivelul pH-ului sanguin trebuie sa aiba valori intre 7,35-7,45 - usor alcalin.
Cel mai la indemana mod de a mentine acest nivel constant este printr-o alimentatie alcalina. Aceasta ajuta pH-ul sangelui sa se mentina in limitele normale fara prea mult efort si in acest sens, doctorul imunolog Tania Bejan sfatuieste ca 60-80% din dieta sa fie constituita din alimente ce contin elemente alcaline si 20-40% din alimente ce contin elemente acide. Aciditatea excesiva duce la imbolnavirea organelor prin care se excreta acizii: rinichii, plamanii, pielea, ficatul si intestinele.
Ce alimente alcaline si acide recomanda dr Tania Bejan?
Dieta alcalina:
- Legume (ridichi, dovleac, cartofi noi, salata verde, patrunjel, usturoi, vinete, conopida, busuioc, coriandru, andive, varza, mazare,chilli, asparagus etc)
- Fructe ( avocado, lamaie, nuca de cocos proaspata, grepfrut etc )
- Cereale si leguminoase (stir, mei, linte, soia, Kamut, orez brun, fasole etc)
- Seminte (migdale, seminte de in, de susan, de floarea soarelui,cocos etc)
- Ulei (de in, de avocado, de cocos etc)
- Germeni (de soia, de ridiche,de broccoli, de Quinoa, etc)
- Verdeata (mladite de grau,de orz,ovaz, pir tarator, coada calului etc)
- Paine (paine cu germeni, lipie cu drojdie etc)
- Ceaiuri (negru, alb, verde)
Foto: alimentatia alcalina si alimentatia acida, reprezentare artistica by Shutterstock.com