Invat sau lucrez?

De mica am auzit cu toatele de la neamuri, cunostiinte si profesori ca invatatura temeinica este cheia reusitei profesionale de mai tarziu. Notele mari- oglinda capacitatii noastre intelectuale si o facultate terminata “magna cum laude”- o trambulina spre slujba de vis.

Viata de student.... 4-5 ani dedicati acumularii de cunostiinte teoretice pentru o viitoare meserie practica. In rest, daca ma intrebati pe mine, consider ca distractia aferenta acestei perioade este cam acceasi, fie ca stai la camin, acasa, fie ca esti la zi sau fara frecventa sau pur si simplu nu urmezi nici o facultate. Nu trebuie sa fii student ca sa te distrezi la varsta asta.

Acest lucru fiind stabilit, intrebarea fireasca este ce cale vom urma: ne vom rezuma la a fii doar studente, concentrandu-ne pe rezultate bune, proiecte de nota 10 si o licenta la fel, sau ne vom avanta direct in focuri, traind pe viu domeniul ales de activitate si uitand cuvantul ” integralista”?

Eu am ales a doua varianta fara a sta prea mult pe ganduri. Doar ideea ca la 23 de ani foaia cu cv-ul meu (cu care urma sa ies la vanatoarea slujbei de vis ) sa fie mai aerisita decat meniul de regim al bunicii mele , imi dadea fiori. Asa ca m-am angajat inca din anul I, de la 19 ani, secretara full time la o companie in domeniul ales, marketing si vanzari, lasand studentia ca o ocupatie de week-end. La propriu, deoarece cursurile si examenele de la ID se tin sambata si duminica.

La inceput a fost greu, dar dupa primul an am descopertit ca notele de trecere si restantele nu dauneaza chiar atat de rau stimei de sine, cand esti promovat la serviciu. Mai ales ca incepeam sa realizez ca aplic involuntar ceva din teoria cursurilor, zi de zi la job, care intre timp devenise acela de asistenta a directorului de marketing.

Norocul meu a constat in amicitia cu doua colege eminente de la zi care ma mai ajutau cu modele de proiect si rezumate, conta cost, desigur. Auzeam cum se plangeau de programul incarcat al cursurilor cu prezenta obligatorie, de noptile pierdute pentru a invata pt nu stiu ce colocviu si ironiile subtile la adresa mea, fata inconstienta care isi neglijaza facultatea pentru un salariu.

Da, mi-am neglijat facultatea pentru un salariu, bonusuri, pentru traininguri si deplasari in strainatate in interes de serviciu. Am invatat in pauzele de masa, si cate o ora la birou printre hartii. Am refuzat sa imi sacrific viata sociala pentru un 10, am iesit prin cluburi, am plecat in vacante de cate ori am avut ocazia, am preferat o restanta pentru a nu rata o receptie sau un cocktail oferite de vreo companie, potential client.

---