Scrisoarea acestei batranici de 83 de ani te va unge pe suflet

Draga mea prietena,

Citesc mai mult si sterg mai rar praful. Stau in curte si admir cum buruienile din gradina cresc peste flori. Petrec mai mult timp cu familia si prietenii si mai putin timp singura. Ori de cate ori este posibil, viata ar trebui sa fie un model de experiente de savurat, nu de indurat. Incep sa recunosc si eu acum aceste momente si sa le pretuiesc.

Nu mai salvez nimic; folosesc vesela scumpa si paharele de cristal pentru orice eveniment frumos cum ar fi pierderea unui kilogram, desfundarea chiuvetei sau prima floare inflorita in curte. Port sacoul meu bun cand merg la piata.

Nu economisesc parfumul meu preferat pentru petreceri speciale, ci il port tot timpul.

Nu sunt sigura de ce ar fi facut altii in locul meu stiind ca maine poate nu vor mai fi. Cred ca si-ar fi sunat membrii familiei si cativa prieteni apropiati. Sau poate si-ar fi sunat fostii prieteni pentru a isi cere scuze si pentru a isi repara greselile pentru certurile din trecut. Vreau sa cred ca ar fi iesit in oras sa ia cina la un restaurant sofisticat… Doar ghicesc, nu am cum sa stiu.

Daca as stii ca orele mele pe acest pamant ar fi limitate, m-as supara daca as avea lucruri lasate nefacute.

M-as supara pentru ca nu am scris anumite scrisori pe care as fi vrut sa le scriu in una din aceste zile. As fi suparata si mi-ar parea rau ca nu le-am spus sotului si parintilor mei cat de mult ii iubesc.
In fiecare dimineata, cand deschid ochii, imi spun ca aceasta zi va fi speciala. Fiecare zi, fiecare minut, fiecare respiratie… acestea chiar sunt un dar de la Dumnezeu.

Daca ai o viata pe acest pamant, inseamna ca cineva are grija de tine. Daca esti prea ocupat sa iti iei cateva minute pentru a te bucura de ce ai, inseamna ca nu stii ce inseamna sa traiesti cu adevarat.
Ia-ti cateva minute pentru a trimite oamenilor care te intereseaza doar pentru a le spune ca te gandesti la ei. Oamenii spun ca “Prietenii adevarati ar trebui sa se tina intotdeauna de mana, dar prietenii adevarati nu au nevoie sa se tina de mana pentru ca stiu ca mana prietenului va fi mereu acolo”.

Eu nu cred in miracole. Eu ma bazez pe ele.

Viata poate ca nu este petrecerea pe care am visat-o, dar noi suntem aici… si ar fi bine sa incepem sa dansam.

foto prima pagina: Kristo-Gothard Hunor, Shutterstock