Misterele ascunse in calendarele de la inceputul lumii

comunicat de presa

Foto: Leon Rafael, Shutterstock

Oamenii au cautat dintotdeauna puncte de reper care sa-i ajute sa masoare trecerea timpului si sa celebreze, la anumite date, zeitatile despre care credeau ca le dicteaza mersul vietii. Cel mai important ghid in sistemele de calcul aparute inca din antichitate l-a constituit mereu Luna, alaturi de celelalte astre. Iar primele calendare din lume conform carora s-a stabilit ca o luna are 30 de zile si un an 12 luni (ramanand, totusi, cateva zile fara acoperire), au o vechime de multe mii de ani.

Prima incercare atestata, cu 10 000 de ani in urma

In tinutul scotian Aberdeenshire au fost descoperite destul de recent 12 vetre folosite pentru a numerota cele 12 luni ale anului, imitand fazele lunii. Acestea ar fi fost in uz incepand cu anul 8000 inainte de Hristos si sunt considerate cea mai veche incercare de calcul calendaristic din lume.

Discul Nebra, descoperire arheologica nepretuita

Gasit intamplator in anul 1999 in Germania, Discul Nebra este un calendar astronomic (considerat primul creat vreodata) confectionat din bronz, cu un diametru de 32 cm, ce dateaza din anii 1600 inainte de Hristos. Cu ajutorul caruia se calculau anotimpurile, avand reprezentate Luna si cateva astre, plus o a treisprezecea luna adaugata la anumite intervale. Oamenii acelor timpuri calculau perioadele pentru recolta orientandu-se dupa acest disc.

Calendarul mayas

Desigur ca din mareata cultura mayasa nu puteau lipsi studiul astrologiei si un sistem calendaristic bine pus la punct. Primul lor calendar avea 260 de zile, cam cat dureaza sarcina unei femei, dar cel mai apropiat de adevar a fost calendarul solar Haab, care insuma 360 de zile, din 18 luni a cate 20 de zile fiecare, la care se adauga o luna de 5 zile, considerata nenorocoasa, totalizand astfel 365 de zile pe an. Tot ei au gandit Marea Numaratoare, un calendar complex intins pe mii de ani, dupa interpretarea caruia (evident, gresita) sfarsitul lumii ar fi trebuit sa fie in 2012. Calendarul aztec folosea sisteme de calcul asemananatoare.

Calendarul asa cum il stim astazi

Zilele, saptamanile, lunile din calendar se stabilesc in functie de miscarea de revolutie a Pamantului si a Lunii, iar o luna calendaristica este acel interval in care astrul noptii, Luna, trece prin cele patru faze, de la Luna noua la Luna plina. In anul 46 inainte de Hristos, Iulius Caesar a hotarat, inspirat de astronomii egipteni, greci si romani, ca anul are 365 de zile, urmand ca o data la patru ani sa fie bisect, de 366 de zile, insa existau erori in acest sistem de calcul. A urmat astfel reforma gregoriana a calendarului. Calendarul gregorian, pe care il folosim si astazi, a fost definitivat de Papa Grigore al VIII-lea, cel care a stabilit in anul 1582 modul de calcul al anilor bisecti, cu ajutorul celor mai buni astronomi, astfel incat Pastele sa poata fi celebrat la o data cat mai apropiata de adevar. Denumirea de „calendar“ pe care o folosim astazi vine de la calendele romane, zilele adunarii publice de la inceputul fiecarei luni.

Foto prima pagina: Lukiyanova Natalia frenta, Shutterstock

---