Noaptea din vis

Perdeaua instelata a noptii se asterne iara peste noi inganand in surdina povesti desprinse din viata noasta. Daca suntem atenti vom auzi glasul lunii care intoneaza in feeria indescriptibila povestea mea... si a ta.

Tind sa pastrez un echilibru ireal intre granita trecutului si cea a prezentului. Spun a trecutului pentru ca aceasta membru infinit, colosal gandirii noastre m-a legat de tine si de toate acele clipe care in noaptea din vis capatau proportii inimaginabile masurand durata lor cu infinitul. Pe de alta parte spun prezentul, acest razvratit sclav al gandirii noastre, acest tiran insensibil care mi te-a smuls de langa mine, parasindu-ma intr-un spatiu auster in care icoana draga a sufletului meu creioneaza in linii mari chipul tau luciferic.

Te intrebi probabil de ce am ales acest epitet religios, si e firesc sa te simti cumva vexat de mentiunea acestuia, insa, dragul meu, acest medalion ancestral al tradarii este de fapt forma puritana a mantuirii.... Simt ca in tine zace izvorul ce-mi alimenteaza viata, speranta... increderea ori devotamentul.
Desi tarziu, in succesiunea orelor, minutelor ori secundelor incerc sa gasesc o potecuta printre prapastiile avide ale simturilor inghetate de oboseala dar si de extaz. Marturisesc pentru a nu stiu cata oara ca prezenta ta ar fi slabit acele zale ce ma tin incrustata in neputinta. Am simtit, simt si voi simti, fara a mai acoperi cu un voal de pudoare gandurile mele, cele mai incestuase porniri ce imi denigreaza vointa si principiile.

Imbiata de aroma simturilor tale trezite paraca pentru a ademeni o fecioara, m-am lasat purata de magia clipelor in care tu in modul cel mai cast mi-ai deschis drumul spre placere. E un sentiment pe cat de pudic, pe atat de marinimos incat nu fac decat sa lustruiesc trecerea dintre inocenta si nestiinta. La granita acestor doua vesnice rivale, ma gasesc eu... iar tu imi vei ghida pasii.

Magia noptii, intarita de adierea vantului ce anima frenetic frunzele intr-un dans ce parea a fi un ritual, intensitatea sentimentelor noastre, toate acestea... faceau parte dintr-o poveste, din lumea magica a visului si armoniei, in care noi, in pasi celesti am pogorat pe-o parghie de matase sa intarim armonia acelui tablou conturat in culorile noptii.

---