Dana Săvuică: Viața mea arată așa cum mi-o croiesc eu

De ceva timp a devenit scriitoare, a divorțat, a tot făcut lucruri, ca să zicem așa. Deci Dana Savuică, în câteva întrebări.

De ce ai devenit scriitoare? Ce te-a făcut să te apuci de scris?

Am devenit scriitoare dintr-o întâmplare. Am mai avut cu ceva ani în urmă o colaborare cu un cotidian care a dus la lansarea a două cârticele despre relații în cuplu. Au fost vândute împreună cu ziarul și atunci a fost prima oară când am luat pulsul unui altfel de public față de cel cu care eram eu obișnuită, cel telespectator. Acum un an de zile am fost sunată de către editorul șef al Editurii Univers pentru a mă coopta într-un proiect scriitoricesc, antologia “Cum e să fii fată”. Mi s-a părut o idée interesantă așa că am acceptat. Ca urmare a acestei cărți, editura a revenit după un timp cu propunerea de a scrie o carte doar sub semnătura mea. Am refuzat, inițial. După îndelungi cugetări, m-am apucat de treabă. Scriam și trimiteam câte un capitol editoarei. Răspunsurile ei mi-au dat curajul să merg mai departe. Cartea a fost scrisă noaptea, în momentele mele de liniște și solitudine.

Ce te inspiră? Despre ce scrii?

“Din călătoriile unei femei cu suflet de copil” este o autoficțiune în care am ales ca cititorul să descopere alte fațete ale vieții mele, ținute și păstrate cu grijă dar care acum, mai ales în societatea în care trăim, am considerat că e bine să le lansez odată cu cugetările mele despre viața pe care am trăit-o până acum, cu bune și cu rele. Cartea este , de asemenea și un tribut adus familiei mele care mi-a oferit sprijin, dragoste și educație. Câteva capitole aduc la lumină unele experiențe pe care le-am trăit în țările în care am copilărit. Tatăl meu, diplomat de carieră a fost pus în situații limită, de la vapoare care au luat foc până la deturnări de avioane. Nu i se întâmplă oricui așa ceva. Nu știu dacă voi continua pe acest drum. Dacă mă voi simți ispitită de vreo idée pentru o nouă carte…

Ce cărți îți plac? Când citești, ce citești?

Îmi place foarte mult să citesc. O fac încă de mic copil și este terapia mea pentru relaxare. Plus, învăț lucruri noi, mă descătușez de grijile cotidiene, visez frumos, las imaginația sa zburde, zbor peste mări și tari, întru în pielea unor personaje fantastice. În general, îmi place să citesc cărți biografice, despre personaje care mă inspiră și cărora vreau să le descopăr în amănunt viața. Apoi sunt clasicii ruși… am fost recent la Sankt Petersburg și m-am bucurat ca un copil când am ajuns la casa lui Dostoievski, am traversat podul pe care se plimba el în fiecare zi, plasându-și personajele și intrigile chiar în acel loc.

Cum mai e viața ta? Despre ce mai e viața ta?

Viața mea arată așa cum mi-o croiesc eu. Sunt freelancer, îmi construiesc proiecte proprii, apoi mă duc și bat pe la ușile unor companii pentru a le bugeta, apoi le pun în aplicare. Îmi place mult ceea ce fac așa că eu consider că este meseria perfectă. Am o colaborare cu o televiziune online în care iau interviu unor personalități pe tema ‘E OK să fii vedetă?” dar și o rubrică în emisiunea “Vorbește Lumea’ la Protv. Apar în talk show-uri și vorbesc despre experiențele mele, împărtășesc informații, lansez provocări noi. Viața mea este aparent o carte deschisă, pe care oricine o poate răsfoi dacă intră pe paginile mele sociale.

Ai trecut peste un divorț, ce e mai greu de depășit când se întâmplă așa?

A trecut ceva timp de la divorț și îți pot spune doar un singur lucru: există o perioadă de timp pentru autovindecare. Te mai uiți înapoi, mai reflectezi la decizia pe care ai luat-o. Apoi treci mai departe evident și te uiți tot înainte. 22 de ani a durat căsătoria.

Ce s-a întâmplat și nu s-a putut depăși?

M-am măritat din dragoste, nu din interes. Aveam speranțe mari, la 20 de ani. Eram tânără și visam frumos. Viața și căsnicia nu sunt perfecte. Încerci să mergi mai departe cu gândul că vei găsi soluții, bazându-te doar pe dragoste. Uneori merge, alteori trebuie să accepți că ai ajuns la sfârsit.Timpul te schimbă, societatea te schimbă, grijile și problemele te macină, speranțele pe care le-ai avut și care s-au disipat. La un moment dat te trezești că stai lângă un străin. Un om care nu mai împărtășește aceleași valori cu tine.

Fiica voastră e mare totuși, cum a trecut prin întâmplarea aceasta?

Julie are parte de dragostea noastră tot timpul. Ea își dorește ce este bine pentru amândoi așa că a acceptat decizia noastră. Am o relație fantastică cu ea. Recent am călătorit împreună . Am ales Stockholm prin Tui Travel Center. Dar ceea ce îmi place cel mai mult este că ea ia ce e mai bun de la fiecare. Îi place să călătorească și merge oarecum pe urmele mele. A luat de la tatăl meu dragostea și pasiunea pentru diplomație. De la tatăl ei a luat felul în care analizează lucrurile, cu agerime.

Ce ai învățat din acești ultimi ani ai tăi?

Acești ultimi ani, adică de trei ani încoace am învățat să iubesc viața sub toate formele ei. Am învățat să mă iubesc pe mine, să mă respect, să am grijă de sufletul meu, Așa cum e și titlul cărții “Din călătoriile unei femei cu suflet de copil”, călătoresc pentru că asta îmi hrănește sufletul, evoluez cu fiecare pas pe care îl fac, învaț câte ceva de la fiecare om pe care îl întâlnesc. Sunt mai atentă la ceea ce se întâmplă în jurul meu și comunic în fiecare zi cu Universul, vorbind cu el, trimițându-I dorințele mele , gândurile și aspirațiile.

Acum, privind spre ce se vede înainte, cât de greu ești de cucerit, Dana? Ce-ți dorești?

Nu e deloc greu . Mă las cucerită în fiecare clipă. Călătorind, mi-am dat seama cât de mult pot să iubesc. Mi-am dat seama că dragostea căpătă multiple forme și că poți iubi în același timp mai multe lucruri și oameni odată.

Dintre cele din urmă, ce ai fi făcut altfel?

Nu aș fi făcut nimic diferit. Nu am regrete, nu cred că am făcut greșeli majore, nu mi-e rușine cu nimic. Viața mea a avut un curs frumos iar acum îmi doresc să devină un curs spectaculos. Vreau ca viața să mă uimească!

Sursa Foto: Facebook Oficial Dana Savuica

---