Meniul de Paște: Ce nu trebuie să lipsească de pe masa de sărbători?

În România, Paștele aduce cu sine o bogată moștenire culturală și tradițională, variind în funcție de regiuni și comunități. Obiceiurile, ritualurile și chiar meniul tradițional diferă de la o zonă la alta, reflectând diversitatea și bogăția culturii românești.

Meniul tradițional de Paște este o parte esențială a sărbătorii și aduce în prim-plan o varietate de mâncăruri și deserturi care aduc un omagiu și o recunoaștere a acestui moment sacru. Printre preparatele nelipsite se numără ouăle roșii, drobul, friptura de miel, sarmalele, aperitivele cu legume proaspete, mezeluri, brânzeturi și fructe, alături de cozonac și pască, care completează în mod tradițional masa festivă.

Oul roșu este unul dintre simbolurile cele mai recunoscute ale Paștelui, iar legendele care îl înconjoară aduc profunzime și înțelegere asupra semnificației acestui obicei. De la legende care îl asociază cu sângele lui Iisus Hristos până la simbolistica luptei pentru libertate și independență din timpul Războiului de Independență din 1877, oul roșu este perceput ca un simbol al sacrificiului și al renașterii.

Conform legendei, în momentul în care Sfânta Maria a venit să-și vadă Fiul răstignit, se spune că avea cu ea un coș plin cu ouă pe care l-a lăsat lângă cruce în timp ce îl plângea pe Iisus. Se povestește că sângele acestuia a colorat ouăle în roșu, marcând astfel începutul tradiției de a vopsi ouă roșii de Paște. În conformitate cu tradiția, ouăle de Paști sunt vopsite în Vinerea Mare (sau Vinerea Seacă), o zi în care este interzis să se facă treburi casnice sau gătit până la amiază, moment în care se poate începe vopsirea ouălor. Această practică este păstrată în special în regiunea Ardealului. În Dobrogea și Moldova, ouăle sunt vopsite în Joia Mare (sau Joia Neagră).

Aperitivele de Paște sunt parte importantă a tradiției culinare și includ o varietate de preparate care stimulează pofta de mâncare. Drobul este un aperitiv tradițional copt, făcut din organele interne ale mielului, amestecate cu ouă și condimente, învelit în papură. Alte aperitive includ salate, pateuri, mezeluri, brânzeturi și diverse gustări, care completează masa festivă și aduc un plus de savoare și culoare.

Ciorbele ocupă un loc important în meniul de Paște, iar ciorba de miel este considerată una dintre cele mai apreciate bucate tradiționale, aproape de nelipsit. Cu bucăți de carne de miel, adesea îmbogățite cu smântână și ouă bătute, această ciorbă este o alegere perfectă pentru a începe festivitățile pascale.

Felul principal este reprezentat de friptura de miel, care este asociată cu simbolistica jertfei lui Iisus și a renașterii. Cu diverse garnituri și condimente, friptura de miel este servită cu mândrie și respect, aducând în centrul mesei simbolul sacrificiului divin.

Deserturile completează în mod dulce această experiență culinară, iar pasca și cozonacul sunt printre cele mai frecvent întâlnite bunătăți pe mesele festive. Făcute cu dragoste și grijă, aceste delicatese sunt aduse la slujbă pentru a fi sfințite și apoi savurate cu bucurie și recunoștință acasă.

Paștele în România nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un prilej de aducere împreună a familiei și a comunității, marcând un moment de reflecție, bucurie și recunoștință pentru viață și renaștere. Prin tradițiile, obiceiurile și bucatele sale specifice, Paștele românesc continuă să transmită valori și învățăminte de la o generație la alta, aducând oamenii împreună într-o atmosferă de sărbătoare și armonie.

Foto: Cristina.A/shutterstock, CornelPutan/shutterstock, Alexandra Irimia95/shutterstock, Cristina.A/shutterstock