Deși l-am părăsit, mă gândesc numai la el…

Cu toate acestea, realitatea este mult mai complexă decât acest simplu joc al cuvintelor. Despărțirea poate fi atât o eliberare, cât și o povară, o rupere a lanțurilor sau o încătușare a sufletului. Cu toate acestea, cea mai surprinzătoare descoperire a mea este că, de multe ori, chiar și după ce am părăsit ceva sau pe cineva, gândurile noastre se întorc obsesiv către acel ceva sau acel cineva.

Am părăsit orașul meu natal în căutarea unor orizonturi noi. Mi-am spus că sunt pregătită pentru o schimbare, că sunt deschisă spre necunoscut și că trecutul îmi va rămâne în urmă. Cu toate acestea, de fiecare dată când privesc în oglindă, văd umbra acelui oraș în ochii mei. Clădirile vechi, străzile cunoscute și prietenii cu care depănam povești în fiecare seară par să mă urmărească în gândurile mele. Astfel, chiar și atunci când încerc să descopăr noul, îmi găsesc mintea rătăcindu-se printre amintirile familiare.

Am ieșit dintr-o relație care nu mai funcționa, crezând că a fost o mișcare înțeleaptă. Dar cu fiecare zi ce trece, mă găsesc tot mai des întorcându-mă în același loc în care mi-am lăsat inima.

Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro

Foto prima pagină simona pilolla 2/ Shutterstock