Au trecut nouă ani de la incendiul din clubul Colectiv, o tragedie care a marcat profund România, lăsând în urmă 65 de morți și sute de răniți.
În acea noapte fatidică, flăcările au curmat viața a 27 de persoane, iar în săptămânile care au urmat, alți 37 de tineri au pierdut lupta cu arsurile și infecțiile contractate în spitale. Tragedia a scos la iveală carențele din sistemul medical românesc, care a fost depășit de situație, și a născut promisiuni de modernizare a infrastructurii pentru marii arși. În ciuda promisiunilor, România încă nu dispune de suficiente centre de tratament adecvate, fiind nevoită să trimită pacienții cu arsuri severe în străinătate.
Centrele pentru mari arși promise încă nu există
Autoritățile au promis că vor construi trei centre pentru tratamentul marilor arși, însă lucrările au fost demarate abia în 2023. Acestea sunt finanțate printr-un împrumut al Băncii Mondiale și sunt planificate în Timișoara, Târgu Mureș și București. Fiecare centru va dispune de 26 de paturi pentru terapie intensivă și 26 pentru terapie intermediară, dar până în prezent niciunul nu a fost finalizat. Dacă lucrările vor fi terminate la termenul anunțat, începutul anului 2025, România ar putea avea în sfârșit capacitatea de a oferi îngrijiri complete pentru pacienții cu arsuri grave.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- O nouă tragedie la Hollywood: Gene Hackman și soția sa au fost găsiți fără viață în Santa Fe
- Părinții victimelor lui Vlad Pascu, nemulțumiți de sentința definitivă: Îl lăsăm pe Dumnezeu să judece...
- Legea Alexandra Ivanov, promulgată. Spitalele din România vor fi dotate cu butoane de panică și sisteme de supraveghere video
În prezent, țara dispune doar de 24 de paturi pentru adulți, toate situate în București, și de 10 paturi pentru copii, la Spitalul „Grigore Alexandrescu”. Centrele de la Floreasca, Spitalul de Arsuri, Bagdasar-Arseni și Iași sunt supraaglomerate și insuficiente pentru nevoile țării.
Incendiul de la Colectiv și impactul devastator asupra unei țări îndoliate
Pe 30 octombrie 2015, sute de tineri s-au adunat în clubul Colectiv din București pentru lansarea albumului trupei Goodbye to Gravity, „Mantras of War”. La ora 22:32, artificiile folosite în spectacol au declanșat un incendiu devastator, care s-a extins rapid pe tavanul clubului. Cu o singură ieșire de urgență, mulțimea a încercat cu disperare să se salveze, dar pentru 27 de tineri, speranța s-a stins în acea noapte. În săptămânile ce au urmat, alți 37 de supraviețuitori au murit în spitale din cauza arsurilor și infecțiilor nosocomiale.
- Cum a scăpat Nicolae Ceaușescu dintr-un accident aviatic în 1957 – Își propuneau rușii să îl elimine pe dictatorul român?
- Doi copii condamnați de o boală rară au nevoie de ajutor. Tratamentul pentru cei doi micuți costă peste 1 milion de euro!
- Pamela Anderson și Liam Neeson formează cel mai nou cuplu de la Hollywood. Cum au apărut cei doi actori
Tragedia a fost amplificată de o serie de decizii și acțiuni controversate, iar în 2022, Curtea de Apel București a dat o sentință în dosarul Colectiv , care a stabilit vinovații pentru neglijență și nereguli în autorizare. Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, și patronii clubului Colectiv au fost printre cei condamnați. Totuși, în august 2024, dosarul Colectiv 2, care viza modul în care autoritățile au acționat în zilele de după incendiu, a fost clasat, iar responsabilii din sistemul sanitar au scăpat de urmărirea penală.
Reacțiile de după incendiul de la Colectiv
La 30 octombrie 2015, președintele României, Klaus Iohannis, a transmis condoleanțe familiilor celor afectați de incendiul devastator din clubul Colectiv, menționând că este "cutremurat și profund îndurerat" de tragedia ce a marcat întreaga națiune. A doua zi, pe 31 octombrie, președintele a vizitat spitalul Floreasca, unde se aflau aproximativ 50 de victime, apoi a mers la locul tragediei pentru a aduce un omagiu celor dispăruți, aprinzând o lumânare și ținând un moment de reculegere. La ieșirea din club, Iohannis a remarcat că spațiul era total neadecvat pentru un eveniment de asemenea anvergură, subliniind că neglijarea normelor de siguranță a contribuit decisiv la catastrofă.
- Cristina Deleanu, una dintre marile doamne ale teatrului românesc, a încetat din viață la vârsta de 84 de ani
- Tragedie la Spitalul Județean de Urgență Buzău. Directorul medical, dr. Ștefania Szabo, găsită fără viață în timpul gărzii
- Doliu în lumea teatrului! Un mare actor s-a stins din viață la 84 de ani
Prim-ministrul Victor Ponta, aflat într-o vizită oficială în Mexic, s-a întors de urgență în țară și a convocat o ședință de guvern în care a decretat doliu național pentru trei zile, între 31 octombrie și 2 noiembrie. În cadrul ședinței, Ponta a adus un omagiu victimelor și a subliniat eforturile de intervenție promptă ale personalului medical și ale echipajelor de salvare, mobilizate în doar 11 minute de la primul apel la 112.
Ca formă de respect pentru victimele incendiului, mai mulți artiști și trupe, printre care Delia și Luna Amară, au anulat sau amânat concertele planificate în perioada următoare. Această acțiune a fost un semn de solidaritate față de familiile afectate de tragedie.
Pe 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București, aproximativ 8.000 de oameni s-au adunat pentru a comemora victimele, marșul transformându-se într-un omagiu profund. Mulțimea s-a îndreptat ulterior spre clubul Colectiv, unde alte 2.000 de persoane s-au alăturat în tăcere, pentru a aduce un ultim omagiu celor dispăruți.
- Soțul Adrianei Bahmuțeanu, George Restivan, are o poveste de viață cutremurătoare: Carmen Harra mi-a spus că o să-mi moară soția
- Cine e Virgil Ghiță, eroul meciului România - Austria. Și-a pierdut mama la o vârstă fragedă
- Băiatul cu Asperger, ajutat de Diana Șucu să fie acceptat în școlile românești, a ajuns masterand în Germania
La scurt timp, în urma unei declarații controversate a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, în care afirma că nu se simte vinovat pentru incident, au izbucnit proteste masive. Pe 3 noiembrie, mii de oameni au ieșit în stradă, solicitând demisia primarului, a prim-ministrului Victor Ponta și a vicepremierului Gabriel Oprea. În acea noapte, protestele au atins apogeul, cu peste 25.000 de oameni adunați în centrul Capitalei, manifestând împotriva corupției și a neglijenței ce au contribuit la tragedia de la Colectiv.
Andrei Găluț – Singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity
Andrei Găluț, solistul trupei Goodbye to Gravity, a fost singurul membru al formației care a supraviețuit incendiului. După tragedie, el s-a retras complet din muzică și din viața publică, fiind supus unui lung proces de tratamente și operații complexe în Olanda, Germania și Statele Unite, pentru a-și vindeca rănile fizice și sufletești. În august, la împlinirea a 40 de ani, Andrei a făcut prima postare publică după aproape un deceniu de tăcere, mulțumind pentru susținerea primită: „Se spune că viața începe la 40 de ani. Vă mulțumesc tuturor pentru urările de bine!”
Necesitatea unui sistem funcțional de sănătate
Tragedia de la Colectiv a evidențiat vulnerabilitățile grave ale sistemului de sănătate din România, inclusiv incapacitatea de a răspunde rapid și eficient în situații de criză. Cei nouă ani trecuți de la incendiu ar fi trebuit să aducă schimbări semnificative, însă proiectele promise sunt încă în întârziere. În absența unor condiții adecvate de tratament în țară, cei care suferă de arsuri grave sunt trimiși în continuare la spitale din străinătate, un fapt care subliniază o dată în plus necesitatea finalizării celor trei centre pentru mari arși.
Astăzi, Colectiv rămâne un simbol al nevoii de reformă în sănătate și o amintire dureroasă pentru familiile celor pierduți, pentru supraviețuitori și pentru întreaga Românie.
Foto prima pagină Jimenezar/ Shutterstock