Se spune despre cei doi că ar fi avut întâlniri intime la mormântul mamei ei și s-au iubit atât de mult încât nu i-a putut despărți nici măcar moartea.
Povestea de dragoste dintre Mary Shelley, autoarea romanului gotic „Frankenstein sau un Prometheus modern”, și poetul romantic Percy Bysshe Shelley este una dintre cele mai fascinante și tulburătoare istorii de iubire din literatura universală. Relația lor, pornită într-un context scandaloas și învăluită într-un aer de mister, a sfidat convențiile sociale ale vremii și a devenit o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici și gotici deopotrivă. Mary, fiica faimoasei feministe Mary Wollstonecraft, și Percy, un poet rebel și nonconformist, și-au trăit iubirea între morminte, manuscrise și tragedii. De la întâlnirile lor clandestine la mormântul mamei lui Mary până la gestul macabru al păstrării inimii lui Percy după moarte, povestea lor transcende granițele timpului și ale spațiului, fiind o dovadă vie a legăturii indestructibile dintre iubire și moarte.
Întâlniri clandestine la mormântul unei feministe celebre
Relația dintre Mary și Percy a început sub semnul controversei. Percy era căsătorit în momentul întâlnirii lor, iar diferențele de statut social și ideologiile radicale ale amândurora au adâncit scandalul care i-a învăluit. Cei doi obișnuiau să se întâlnească în secret la mormântul mamei lui Mary, Mary Wollstonecraft, pionieră a mișcării feministe și autoarea lucrării „A Vindication of the Rights of Woman”. Acest loc sacru pentru Mary a devenit scena primelor lor momente de intimitate emoțională și intelectuală. Sub influența umbrelor gotice ale cimitirului, cei doi și-au legat destinele printr-o iubire pasională, alimentată de poezie, idei revoluționare și o viziune comună asupra lumii.
O căsătorie neconvențională și lupta cu sărăcia
După ce Percy și-a abandonat soția pentru a fi alături de Mary, cei doi au fugit în Europa, înfruntând ostracizarea socială și dificultăți financiare. Călătoriile lor prin Franța și Elveția au fost marcate de lipsuri materiale, dar și de o creativitate debordantă. Într-o astfel de perioadă tulbure, Mary a conceput romanul „Frankenstein”, o operă care reflecta nu doar geniul său literar, ci și complexitatea relației cu Percy. Căsătoria lor, legalizată doar după sinuciderea primei soții a lui Percy, Harriet, a fost departe de a fi una tradițională. Ambii erau adepți ai iubirii libere și ai egalității în cuplu, o viziune radicală în acele vremuri.
Inima unui poet: Un gest macabru de iubire eternă
Cea mai cutremurătoare parte a poveștii lor de dragoste este legată de moartea prematură a lui Percy. În 1822, poetul s-a înnecat într-o furtună pe mare, la doar 29 de ani. Trupul său a fost recuperat și incinerat pe plajă, într-un ritual care a devenit legendar. Potrivit relatărilor, inima lui Percy nu s-a descompus complet întrucât ar fi fost calcificată din cauza unei afecțiuni medicale. Mary a luat inima și a păstrat-o întreaga viață, înfășurată în una dintre poeziile soțului ei. Gestul, deopotrivă romantic și macabru, a devenit un simbol al iubirii lor nemuritoare.
O iubire între eternitate și umbra morții
Povestea dintre Mary și Percy Bysshe Shelley este mai mult decât o simplă istorie de iubire; este o meditație profundă asupra conexiunii dintre iubire, artă și moarte. Viața lor comună a fost o simfonie a pasiunii, creativității și tragediei, iar legătura lor a sfidat toate convențiile și limitările vremii. Mary și-a dedicat restul vieții promovării operei lui Percy și protejării memoriei acestuia, demonstrând că iubirea lor a fost, într-adevăr, nemuritoare. Prin scrierile lor și prin legenda care încă le învăluie povestea, Mary și Percy Shelley continuă să fascineze generații întregi, reamintindu-ne că adevărata iubire nu poate fi învinsă nici de timp, nici de moarte
foto prima pagină Kiselev Andrey Valerevich / Shutterstock