Prăbușirea cursei aeriene București – Belgrad cu un singur pasager: un ziarist britanic martor al Revoluției
Accidentul aviatic din 28 decembrie 1989 rămâne unul dintre cele mai enigmatice evenimente din istoria aviației românești. În acea zi, un avion Antonov An-24 al companiei TAROM, cu numărul de înmatriculare YR-BMJ, s-a prăbușit în pădurea Mălinoasa, în apropierea comunei Vișina, județul Dâmbovița. Toate cele șapte persoane aflate la bord și-au pierdut viața: șase membri ai echipajului și un pasager, fotoreporterul britanic Ian Parry.
Contextul zborului YR-BMJ
Avionul decolase de pe Aeroportul Internațional Otopeni cu destinația Belgrad, Iugoslavia. Scopul declarat al zborului era de a transporta sânge pentru răniții Revoluției Române din 1989. Totuși, prezența la bord a fotoreporterului Ian Parry a generat speculații conform cărora acesta transporta casete video cu imagini sensibile surprinse în timpul Revoluției.
Circumstanțele prăbușirii avionului la Mălinoasa
La aproximativ 15 minute după decolare, aeronava a dispărut de pe radar și s-a prăbușit în pădurea Mălinoasa, la circa 50 de kilometri de București. Martorii oculari au raportat că avionul a fost văzut în flăcări înainte de impact, ceea ce a alimentat ipoteza că ar fi fost doborât de o rachetă antiaeriană lansată din apropiere.
Ancheta și controversele: Ce ar fi doborât avionul?
Anchetele oficiale nu au reușit să ofere o concluzie clară privind cauzele accidentului. O primă expertiză a sugerat că avionul a fost lovit de muniție, însă o a doua expertiză a contrazis această ipoteză. În 1999, procurorul militar Dan Voinea a reluat ancheta, dar nu a putut efectua o nouă expertiză din cauza lipsei epavei aeronavei, care fusese între timp casată.
Teorii și speculații: Avionul ar fi fost doborât intenționat
Una dintre teoriile vehiculate este că avionul a fost doborât intenționat pentru a împiedica difuzarea materialelor video realizate de Ian Parry și alți jurnaliști străini în timpul Revoluției. Această ipoteză este susținută de faptul că, în acea perioadă, spațiul aerian al României era închis, iar zborurile neautorizate erau considerate o amenințare.
La peste trei decenii de la tragedie, cauzele exacte ale prăbușirii rămân neelucidate, iar accidentul continuă să fie un subiect de speculații și controverse în istoria recentă a României.