Decizia Academiei Române de a-l respinge pe Mircea Cărtărescu ca membru corespondent, în ciuda prestigiului său internațional, a stârnit controverse în lumea literară.
Scriitorul Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai apreciați autori români la nivel internațional, a ratat la limită admiterea ca membru corespondent al Academiei Române, obținând 73 din cele 74 de voturi necesare. Decizia a generat controverse aprinse în lumea literară, mai mulți membri ai Academiei explicând de ce au votat împotriva acestuia.
Mircea Cărtărescu, un scriitor valoros, dar nu pentru academie
Printre cei mai vocali contestatari ai lui Cărtărescu se numără romancierul Nicolae Breban, care a declarat că autorul trilogiei Orbitor nu se ridică la nivelul necesar pentru a face parte din prestigioasa instituție. Potrivit lui Breban, opera lui Cărtărescu este „o cronică de familie” cu un număr restrâns de personaje și nu se apropie de complexitatea unor scriitori precum Dostoievski sau Thomas Mann.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- Mircea Cărtărescu i-a distribuit maneaua Pro Europa a lui Dani Mocanu: Mințile strălucite gândesc la fel...
- Mircea Cărtărescu, mesaj de susținere pentru Primarul Capitalei: ”Nicușor Dan va fi un foarte bun președinte al României!”
- Mircea Cărtărescu, primul autor român nominalizat la International Booker Prize 2025 cu romanul Solenoid
„Este un bun scriitor, dar nu un mare romancier, pentru că nu este capabil de ficțiune”, a spus Breban.
Un alt critic vehement este Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, care l-a acuzat pe Cărtărescu de plagiat și de afirmații controversate despre istoria României. Acesta susține că scriitorul ar fi „denigrat” poporul român într-un articol din 2005 despre antisemitism. Mai mult, Matei a contestat stilul literar al autorului, considerând că romanele sale conțin „divagații neobișnuite” și pasaje „scatologice și pornografice” incompatibile cu valorile Academiei.
O decizie controversată
În ciuda acestor critici, Cărtărescu rămâne unul dintre cei mai apreciați scriitori români la nivel internațional, fiind tradus în peste 25 de limbi și premiat în multiple rânduri. De altfel, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a subliniat că personal și-ar fi dorit ca Mircea Cărtărescu să fie acceptat în rândul instituției, dar că decizia finală a aparținut membrilor votanți.
Respingerea sa ridică întrebări despre criteriile de selecție ale Academiei și despre cât de mult se aliniază acestea cu realitățile literaturii contemporane. În timp ce unii susțin că Academia trebuie să păstreze un standard academic riguros, alții consideră că respingerea unui autor de talia lui Cărtărescu reflectă o viziune conservatoare și închisă asupra literaturii moderne.