Într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre echilibru între viața personală și profesională, leadership empatic și organizații sănătoase, realitatea de zi cu zi a multor angajați este, din păcate, cu totul alta. Departe de idealuri și teorii, există în continuare locuri de muncă dominate de un management rigid, surd la nevoile reale ale echipei, prins într-o logică a controlului și a eficienței toxice.
Dar cum recunoști, cu adevărat, un astfel de mediu? Și mai ales, cum îți dai seama că problema nu e „lipsa ta de adaptare”, ci un sistem construit defectuos?
1. Nevoile angajaților sunt ignorate sistematic
Unul dintre cele mai clare semne ale unui management disfuncțional este lipsa autenticității în ascultarea angajaților. Într-un astfel de sistem, feedback-ul se cere doar ca formalitate, iar propunerile sau semnalările problemelor sunt tratate ca plângeri, nu ca oportunități de îmbunătățire.
Exemplu concret:
O angajată semnalează că sarcinile depășesc capacitatea unui program normal de muncă și cere o redistribuire. Răspunsul? „Și ceilalți se descurcă, trebuie să găsești și tu o soluție.” Fără întrebare despre cum ar putea fi susținută, fără evaluare reală a volumului de muncă.
În timp, acest tip de reacție duce la autosabotaj emoțional: angajații încep să creadă că problema e la ei, că „nu sunt suficient de buni”, că „n-au rezistență la stres”.
2. Lipsa suplimentării resurselor când este evident că e nevoie
Un management eficient anticipează și răspunde la creșterea volumului de muncă. Unul defectuos ignoră aceste semnale și presupune că echipa existentă trebuie să se „descurce” oricum. În logica acestui tip de conducere, angajarea unei persoane în plus e un cost, nu o investiție în sustenabilitate.
Consecințele sunt grave:
- oamenii ajung să lucreze ore suplimentare neplătite;
- se creează o atmosferă de presiune continuă;
- proiectele încep să fie tratate superficial;
- crește frustrarea generală, iar fluctuația de personal devine regulă.
Și mai grav: managerii nu văd acest fenomen ca o problemă de sistem, ci ca „slăbiciune” individuală.
3. Transferul constant al responsabilității către angajați
Într-un mediu nesănătos, orice eșec sau întârziere este automat pus în cârca echipei. Managementul se poziționează ca autoritate absolută, care nu greșește. Lipsa de asumare este mascată prin discursuri despre „proactivitate”, „atitudine pozitivă” și „adaptabilitate”, dar în spate se ascunde o realitate cinică: managerii iau deciziile, iar angajații trag ponoasele.
Indicii clare:
- când întrebi de ce a eșuat un proiect, răspunsul e: „Echipa nu s-a mobilizat.”
- când atragi atenția asupra unei decizii greșite, ți se răspunde: „Atunci trebuia să spui mai devreme.”
- când sugerezi o schimbare, ți se spune: „Nu e momentul acum.”
4. Lipsa direcției, a sprijinului și a unei comunicări clare
Într-un astfel de mediu, angajații au deseori impresia că înoată în ape tulburi. Nu există obiective clare, nu se știe exact cine e responsabil de ce, iar direcțiile se schimbă haotic, fără explicații.
- Tusea seacă poate fi ameliorată cu daruri din natură. Bătrânii au folosit acest leac din strămoși!
- Tot ce trebuie să știi despre vampirii energetici, oamenii care îți fură liniștea fără să-ți dai seama
- Cum să recunoști un suflet pereche: Semne care nu mint niciodată. Te-ai gândit că poate deja l-ai întâlnit pe al tău?
Managerii trimit e-mailuri ambigue, oferă taskuri vagi, dar cer rezultate „profesionale și rapide”. În spatele aparenței de „flexibilitate” se ascunde, de fapt, o lipsă de organizare profundă.
Ce simți în acest climat:
- anxietate constantă că „poate faci ceva greșit și nici nu știi”;
- nesiguranță în luarea deciziilor;
- teamă de inițiativă, pentru că ai fost criticată înainte când ai încercat să rezolvi ceva diferit.
5. Cultura favoritismului și a tăcerii
Un management toxic nu promovează competența, ci loialitatea personală. Sunt recompensați cei care „nu pun întrebări”, care acceptă fără să comenteze, care fac parte din cercul apropiat. De multe ori, deciziile cheie sunt luate în spatele ușilor închise, iar echipa află târziu – sau niciodată – de ce s-a întâmplat un anumit lucru.
Atmosfera devine:
- tensionată, pentru că oamenii nu mai au încredere unii în alții;
- pasiv-agresivă, din cauza inegalităților evidente;
- demotivantă, pentru că nu mai contează cât de bine muncești.
Ce poți face când recunoști aceste semnale
- Nu te învinovăți. Sistemul este greșit, nu tu.
- Notează lucrurile concrete care nu funcționează. Îți va fi de folos dacă vei decide să porți o discuție clară sau să pleci.
- Caută sprijin. Fie în echipă, fie în afara ei – prieteni, consilieri în carieră, grupuri de suport.
- Ia în calcul schimbarea. Uneori, singura soluție sănătoasă este să pleci dintr-un mediu toxic și să cauți un loc unde profesionalismul înseamnă și empatie, și structură.
Nu ești singură și nu ești de vină
Un management defectuos nu afectează doar productivitatea unei companii, ci sănătatea emoțională a oamenilor care lucrează acolo. Este o formă de abuz sistemic mascat în „cerințe de performanță”. Și exact din acest motiv, e important să învățăm să-l recunoaștem, să-l numim și, atunci când este posibil, să ne eliberăm din el.
Pentru că un loc de muncă sănătos nu înseamnă doar salariu. Înseamnă respect, sprijin, comunicare reală și șansa de a te dezvolta – nu de a te epuiza.