Infidelitatea nu e doar un act. E o explozie tăcută în sistemul nostru nervos. E acel moment în care ceva din tine moare, dar restul trupului încă funcționează.
Te ridici, gătești, lucrezi, zâmbești în public – dar în interiorul tău, ceva e spart. Și nimeni nu știe cât de greu e să pleci, când toată lumea îți spune că ar trebui s-o faci.
„Dacă te-a înșelat, pleacă.”
Dar ce faci când nu poți? Când mintea ta știe, dar inima refuză să asculte? Când amintirile bune se derulează ca un film care nu vrea să se termine? Când vocea lui, mirosul lui, felul în care îți spunea numele îți sunt încă tatuate în piele?
Nu rămânem lângă cei care ne trădează pentru că nu avem coloană. Rămânem pentru că rana trădării nu e singura rană. Sub ea, de multe ori, există alta mai veche. Copilul din noi care a fost ignorat, părintele care a promis că se întoarce și n-a mai venit, iubirea de adolescent care s-a sfârșit brusc. Trădarea prezentului reactivează toate trădările trecute.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- Când amanta se plânge online că e înșelată…
- Poezii pentru mama de 8 martie - Cele mai frumoase versuri pentru cea mai iubită ființă
- M-a înșelat cu primul venit doar ca să-mi demonstreze că este femeie puternică. Iar eu am părăsit-o. Acum, nimic nu mai are sens
Așa se naște atașamentul traumatic. Te doare, dar nu poți fugi. Pentru că durerea e familiară. Pentru că te-ai obișnuit să fii iubită doar dacă înduri. Doar dacă accepți. Doar dacă dovedești că ești „mai bună” decât cealaltă.
Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro
foto prima pagină Antonio Guillem/ Shutterstock