Mihaela Runceanu: O voce curmată prea devreme – Moartea misterioasă care încă ridică semne de întrebare

Ascensiunea sa a fost rapidă, dar parcă și grăbită de un destin ce avea să o oprească brusc, lăsând loc unui gol, unor întrebări fără răspuns și unei teorii a conspirației care, peste ani, încă își caută adevărul.

Mihaela Runceanu a avut o carieră construită pe disciplină, talent și devotament

Născută la Buzău, Mihaela Runceanu a urmat o traiectorie artistică impecabilă, desăvârșindu-se atât ca violonistă, cât și ca solistă de muzică ușoară. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, unde și-a format un stil interpretativ profund, inconfundabil. Vocea sa caldă și totuși pătrunzătoare i-a deschis porțile marilor festivaluri și concursuri ale vremii, iar piesele sale au devenit, într-un timp scurt, imnuri ale unei generații. Hituri precum „E-adevărat, iubirea mea”, „Pentru voi, muguri noi” și „Fericirea are chipul tău” au scris istorie și continuă să emoționeze și astăzi.

Mihaela nu a fost doar o artistă desăvârșită, ci și o profesoară iubită, formând voci importante ale muzicii românești. Elevii săi – printre care Adrian Enache, Silvia Dumitrescu sau regretata Mădălina Manole – au vorbit mereu cu admirație despre ea. Dar parcă tocmai această lumină pe care o răspândea a atras, în umbră, ceva mult mai întunecat.

Carieră și formare

• S-a născut la Buzău, a studiat la Liceul de Muzică și Arte Plastice și a cântat în orchestra simfonică locală încă din liceu

• A absolvit Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București în 1978 și a urmat cursuri la Şcoala Populară de Artă, sub îndrumarea Ninăi Bercaru

• A obținut premii importante încă din 1972 (Concursul „Tinerețea Buzoiană”) și pe parcursul anilor ’70 la festivaluri precum „Steaua litoralului” (Constanța) și „Lotca de aur” (Brăila)

  Citește și:

  • Mihaela Rădulescu, prima aniversare fără Felix Baumgartner: Acest lucru, în fiecare zi, îmi va frânge inima...
  • Mihaela Borcea și Sorin Rap, petrecere de nuntă fastuoasă cu 250 de invitați
  • Mihaela Botezatu a vorbit despre drama pierderii lui Silviu Prigoană. Cum se simte la 6 luni de la moartea afaceristului

• A debutat ca solistă de muzică ușoară în 1976, având hituri precum „E‑adevărat, iubirea mea”, „De‑ar fi să vii” și „Fericirea are chipul tău”

• În 1987 a lansat primul album („Mihaela Runceanu”), iar al doilea – „Pentru voi, muguri noi” – a fost lansat pe 31 octombrie 1989, chiar înainte de a fi ucisă

Cadru didactic și mentor

• Între 1978 și 1980, a predat vioara în Brăila și Buzău; apoi, din 1980 până la moarte, a fost profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din București

• A format generații de artiști români cunoscuți: Adrian Enache, Mădălina Manole, Silvia Dumitrescu, Carmen Trandafir, Miki (fosta solistă K‑Pital) și alții

O noapte care a schimbat totul – crimă sau mai mult decât atât?

În noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1989, destinul Mihaelei Runceanu a fost frânt în mod brutal. Oficial, ucigașul a fost Daniel Cosmin Ștefănescu, un tânăr cunoscut de Mihaela, care ar fi strangulat-o cu un cablu telefonic, i-ar fi sustras bunuri personale și ar fi incendiat locuința pentru a ascunde urmele. Crima a fost rapid atribuită unui jaf degenerat, într-o Românie în care autoritățile comuniste erau interesate mai degrabă să liniștească spiritele decât să descopere adevărul.

Totuși, rapiditatea cu care cazul a fost „rezolvat”, discreția suspectă a anchetei, lipsa unor investigații amănunțite și detaliile care nu se legau au alimentat o serie de teorii care persistă până în prezent. De ce o artistă atât de discretă, cunoscută pentru caracterul său blând, ar fi fost victima unei agresiuni atât de violente? Cum se explică lipsa unor urme clare de luptă? De ce ancheta a fost tratată cu superficialitate?

Mai mult, coincidența macabră a faptului că moartea Mihaelei Runceanu a avut loc cu doar câteva săptămâni înainte de prăbușirea regimului comunist a alimentat ideea că dispariția sa ar fi putut avea alte resorturi.

Tragedie și consecințe

• În noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1989, în garsoniera sa din București, Mihaela a fost vizitată de Daniel Cosmin Ștefănescu, cunoscut drept „prieten” și furnizor de casete video

  Citește și:

  • Editura Nemira si Mihaela Nicola lanseazǎ un nou volum - Din priviri
  • Destin tragic pentru Mihaela Rădulescu. Felix Baumgartner, al doilea partener care se stinge la 56 de ani
  • Ultimul gest al lui Felix Baumgartner pentru Mihaela Rădulescu. Ce i-a rămas vedetei după moartea sportivului

• A fost strangulată cu un cablu de telefon, apoi apartamentul i-a fost incendiat, iar autorul a sustras aparatură electro‑casnică şi bunuri rare pe vremea aceea

• Crima a zguduit România comunistă, însă detalii au apărut abia după Revoluție, din cauza cenzurii .

• Ștefănescu a fost arestat și condamnat în 1991 la 21 de ani de închisoare; a fost eliberat condiționat în 2006

Conspirații și întrebări fără răspuns despre moartea Mihaelei Runceanu

Unii apropiați și jurnaliști pasionați de cazuri nerezolvate au sugerat că Mihaela Runceanu ar fi putut deveni incomodă pentru anumite persoane influente. S-a vorbit despre posibile conflicte cu persoane din sistem, despre faptul că ar fi refuzat colaborări cu oameni apropiați Securității sau despre presupuse casete audio și video pe care le-ar fi deținut, cu înregistrări „sensibile” din lumea showbiz-ului vremii.

Alții au mers mai departe și au speculat că prietenia cu Daniel Ștefănescu nu era atât de simplă pe cât a părut. Cum de acesta avea acces constant în locuința ei? Cum de a reușit să comită o crimă atât de violentă și calculată fără să lase aproape nicio urmă? Și de ce procesul a fost atât de discret, cu informații puține, livrate controlat către presă?

Pentru cei care cred în coincidențe, cazul Mihaela Runceanu pare, la suprafață, o tragedie personală. Pentru ceilalți, însă, povestea Mihaelei este doar o fațetă a unor jocuri de putere din spatele cortinei unei societăți aflate în pragul colapsului.

Mihaela Runceacnu și moștenirea unui glas stins prea devreme

Chiar dacă viața i-a fost curmată brutal, Mihaela Runceanu a lăsat în urmă o moștenire muzicală vie și vibrantă. Vocea ei, profundă și caldă, continuă să răsune, iar piesele sale încă emoționează generații. Festivalurile care îi poartă numele, spectacolele comemorative și documentarele realizate despre ea păstrează vie flacăra unei existențe care, poate, nu a fost niciodată pe deplin înțeleasă.

Și totuși, întrebarea rămâne: a fost Mihaela Runceanu doar victima nefericită a unui jaf sau, dincolo de dosarele oficiale, există o poveste pe care nimeni nu a îndrăznit vreodată să o spună cu adevărat? Glasul Mihaelei a fost redus la tăcere, dar ecoul misterului care o înconjoară nu s-a stins niciodată. Și poate că nici nu se va stinge vreodată.

foto prima pagină Shutterstock AI (imaginea reprezintă o cântăreață din România din anii 80)

---