Setari Cookie-uri

Nu sunt singură, ci pe cont propriu. Pentru că pot

Am obosit să mi se spună că „trebuie să găsești pe cineva” de parcă aș fi pierdută. Că viața mea ar fi incompletă fără o altă jumătate.

Adevărul e că… eu nu m-am simțit niciodată jumătate. Eu sunt întreagă. Și nu, nu mă „vindec” printr-o relație.

Au fost vremuri în care mă agățam de oricine îmi oferea puțină atenție. Îmi era teamă de tăcerea din apartamentul meu, de serile în care nu suna nimeni. Credeam că liniștea e semnul că nu sunt iubită. Dar am învățat ceva esențial: liniștea e libertate, dacă o privești din unghiul corect.

Azi, când mă trezesc dimineața, îmi fac cafeaua exact așa cum îmi place — nu cum „ne-ar plăcea nouă”.
Când plec într-o vacanță, nu întreb pe nimeni dacă are concediu, ci doar verific prețurile la bilete.
Când mă apuc de un proiect nou, nu aștept validare sau aprobare. Îmi dau singură „DA”-ul meu.

Citește și:

Și, da, există momente în care mi-ar plăcea să împart bucuria cu cineva. Dar diferența e că acum nu aș accepta pe oricine doar ca să nu fiu singură.
Pentru că nu sunt singură. Sunt pe cont propriu. Și există o mare diferență între cele două.

Și da, o spun răspicat:

Nu m-am „închis în mine”. M-am deschis spre mine. Și asta m-a salvat.
Nu m-am „sacrificat” renunțând la o relație toxică. M-am ales pe mine.
Nu am nevoie de cineva să mă țină de mână ca să mă simt întreagă. Îmi țin singură echilibrul.

Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro


Noemi crede că textele savuroase sunt scrise nud în miez de noapte, cu stiloul pe hârtie și țigară în colțul gurii iar cele mai crude adevăruri sunt spuse în glume și...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.