Cum depășești teama de a vorbi în public. Sfaturi de la specialist

Teama de a vorbi în public rămâne una dintre cele mai răspândite forme de anxietate socială, afectând oameni din toate domeniile și vârstele. Contextul post-pandemic, în care interacțiunile directe s-au redus semnificativ, nu a făcut decât să intensifice această dificultate. Mulți descoperă astăzi că ceea ce înainte era firesc — să vorbești, să te exprimi, să comunici liber — a devenit o provocare majoră pentru minte și corp. Laial Murad, Psiholog și Mindset & Performance Coach, explică pe înțelesul tuturor cum putem lucra cu această frică și cum o putem transforma într-o abilitate puternică și naturală.

Primul pas în depășirea anxietății de a vorbi în public este schimbarea centrului atenției. Specialistul subliniază faptul că oamenii își amplifică frica atunci când se concentrează excesiv pe propria imagine:

„E important să nu fi atât de “self-aware”, adică să nu ai focus-ul pe tine… să nu te gândești la cum te percepe lumea, ci să pui focus pe celălalt”, explică Laial Murad | Psiholog | Mindset & Performance Coach.

Această schimbare de perspectivă reduce instant tensiunea, pentru că eliberează mintea de presiunea perfecțiunii și o direcționează către o atitudine de observație și curiozitate. În loc să analizezi cum arăți, cum vorbești sau ce greșeli ai putea face, începi să observi oamenii din jur, limbajul lor nonverbal, reacțiile și nevoile lor.

Citește și:

Această strategie funcționează nu doar pe scenă, ci și în conversațiile de zi cu zi — la job, în grupuri sociale, la un eveniment unde nu cunoști pe nimeni. Atunci când atenția ți se mută spre celălalt, presiunea asupra ta scade, iar interacțiunea devine mai naturală. Practic, scopul nu mai este să fii perfect, ci să creezi o conexiune reală.

Un al doilea pas important este vulnerabilizarea, o practică pe care mulți o evită din teamă de judecată, dar care, paradoxal, crește siguranța în comunicare.

„Fix gândurile care te blochează, verbalizează-le... Devii autentic și anxietatea își pierde puterea asupra ta”, declară, specialistul, mai departe.

Această strategie presupune să spui cu sinceritate ce simți într-un context social dificil: că ești emoționat, că îți este inconfortabil sau că nu știi pe nimeni acolo. De cele mai multe ori, oamenii răspund cu empatie, pentru că și ei se regăsesc în astfel de trăiri. Vulnerabilitatea nu slăbește, ci întărește conexiunile și transmite autenticitate, iar în momentul în care spui lucrurilor pe nume, anxietatea se diminuează pentru că nu mai operează în ascuns.

Citește și:

Un al treilea instrument util este ancorarea mentală într-o persoană față de care te simți complet în siguranță.

„Mă gândesc că vorbesc cu un prieten care mă face să acționez și să comunic natural... și canalizez energia aia. În timpul unei prezentări sau conversații dificile, imaginea acestei persoane familiare ajută creierul să acceseze starea de relaxare și naturalețe specifică interacțiunilor confortabile. În loc să lupți cu emoțiile, îți reamintești cum arată pentru tine starea de firesc, iar corpul preia automat energia și ritmul acelui tip de comunicare.”, declară Laial Murad.

Cea mai profundă și eficientă strategie rămâne însă microexpunerea — un proces esențial în orice fel de tratament al anxietăților sociale. Aceasta presupune confruntarea treptată cu situațiile care provoacă teamă, în doze mici, repetate.

Citește și:

Ai supraviețuit și nu s-a întâmplat nimic grav... Așa crește reziliența. În practică, microexpunerea poate însemna să începi o conversație scurtă cu un necunoscut, să pui o întrebare într-o ședință, să accepți o prezentare de câteva minute sau chiar să faci greșeli controlate — să te bâlbâi, să ai un blank, să uiți un cuvânt. Aceste „eșecuri mici” sunt vitale, pentru că demonstrează creierului că nu există consecințe negative foarte grave și că totul este reversibil. Fiecare expunere mică reduce sensibilitatea la frică și construiește încrederea.

Pe lângă aceste strategii, specialistul subliniază impactul contextului social actual asupra anxietății de a vorbi în public. În perioada pandemiei, mulți oameni și-au redus drastic interacțiunile sociale directe, lucrând de acasă și comunicând predominant online. Laial Murad explică faptul că relaționarea este ca un mușchi: dacă nu este antrenat, se atrofiază. Astfel, mulți oameni care înainte nu aveau probleme în a vorbi în fața altora descoperă acum dificultăți precum bâlbâiala, lipsa cuvintelor, stângăcia verbală sau senzația că vocea „nu le mai aparține”. Într-o lume tot mai digitalizată, fără contact uman constant, anxietatea socială crește natural, iar teama de expunere devine tot mai intensă.

Citește și:

Pentru a reface „mușchiul social”, e nevoie de expunere regulată, de interacțiuni reale, de conversații spontane și de acceptarea imperfecțiunii. Comunicarea este o abilitate vie, organică, iar antrenamentul ei constant duce la o adaptare rapidă și naturală.

În final, depășirea fricii de a vorbi în public nu este un proces instantaneu, ci unul gradual, care presupune asumare, exercițiu și acceptare. Schimbarea focusului, vulnerabilizarea, ancorarea mentală și microexpunerea sunt instrumente accesibile oricui și pot transforma complet modul în care ne raportăm la comunicare. Iar cu sprijinul specialiștilor, cu înțelegere și răbdare, procesul devine nu doar posibil, ci eliberator.

Irina Vladescu
14 Noiembrie 2025

Urmareste-o pe Irina Vladescu