De ce nu e bine sa spui nume de lighioane (purici, șobolani, șerpi) în martie?

Pentru generațiile mai vechi, regula era simplă: dacă le pomenești, le chemi.

Numele le dă putere

În imaginarul popular românesc, martie nu e o lună liniștită. Este perioada în care natura se trezește, pământul se dezgheață, iar tot ce a stat ascuns peste iarnă începe să iasă la suprafață. Oamenii credeau că rostirea numelui acestor vietăți le dă putere sau le atrage în gospodărie.

De aceea, în multe sate se evita complet menționarea lor, mai ales dimineața sau în timpul unor munci din curte.

Superstiția are legătură și cu ideea veche că numele are putere. În tradițiile populare, lucrurile nu sunt doar etichetate prin cuvinte. Ele pot fi chemate sau îndepărtate prin ele.

A spune „șobolan” într-o perioadă în care pământul se încălzește și rozătoarele încep să iasă din ascunzători era văzut aproape ca o invitație. În schimb, oamenii foloseau ocoliri sau porecle: „aceia”, „necurățiile”, „vietățile”.

Ritualuri de alungare a lighioanelor

În unele zone din țară, gospodinele aveau chiar mici ritualuri în martie pentru a ține lighioanele departe de casă. Măturau pragul dimineața devreme, aruncau primul gunoi al zilei în afara curții fără să vorbească despre dăunători și evitau să spună numele lor în timp ce curățau casa. Se spunea că dacă rostești aceste cuvinte în timp ce faci curățenie, lighioanele vor reveni tot anul.

Există și o explicație practică ascunsă în spatele acestor credințe. Martie este momentul în care rozătoarele și insectele încep să se înmulțească. Oamenii observaseră probabil de-a lungul timpului că în această perioadă apar mai des în gospodării, iar tradiția a transformat observația într-o regulă simbolică: nu le numi, ca să nu le dai loc.

Citește continuarea pe Garbo.ro

Alma
15 Martie 2026

Urmareste-o pe Alma

Alma se numără printre primele cititoare Kudika și a crescut în același timp cu noi. S-a alăturat echipei redacționale sub formă de colaborator pentru că vrea să împărtășească din...