Setari Cookie-uri

Răzvan Lucescu, mărturii dureroase la 3 săptămâni după pierderea lui Mircea Lucescu: În momentul ăsta sunt sfâșiat...

IN ACEST ARTICOL:

Răzvan Lucescu a făcut mărturisiri emoționante la câteva săptămâni după dispariția tatălui său, Mircea Lucescu, vorbind despre durerea pierderii, momentele dificile de la priveghi și deciziile grele din perioada în care familia a traversat clipe dramatice.

La aproape trei săptămâni de la dispariția legendarului antrenor Mircea Lucescu, fiul său, Răzvan Lucescu, a vorbit deschis despre durerea pierderii, despre ultimele luni dificile din viața tatălui său și despre momentele copleșitoare trăite la priveghiul organizat pe Arena Națională.

Răzvan Lucescu, declarații după pierderea tatălui său

În ciuda suferinței, tehnicianul a revenit rapid pe banca echipei PAOK din Salonic, unde a disputat finala Cupei Greciei, pierdută dramatic în prelungiri, scor 2-3, în fața celor de la OFI Creta. La finalul partidei, antrenorul nu și-a ascuns emoțiile.

„În momentul ăsta sunt sfâșiat, nu îmi este jenă să spun, întotdeauna am spus adevărul, realitatea. Nu am încercat să jignesc pe nimeni, am căutat să spun cum trăiesc eu un anumit moment. Acum, da, sunt sfâșiat, sigur, mâine, poimâine, trebuie să fiu altfel.

Citește și:

Oricare alt meci care vine mă ajută. În final, când vine meciul următor, cel care are ambiție, mentalitate de luptător, trebuie să reacționeze. Am jucat multe finale, am câștigat multe, am pierdut multe, am o experiență, fiecare meci, fiecare finală, îți aduce trăirile specifice.

A fost un moment foarte greu, venind și în urma unei perioade de suferință, de o lună și jumătate, două luni. Plecând de la ceea ce s-a întâmplat de la sfârșitul lunii ianuarie cu suporterii”, a declarat Răzvan Lucescu.

Decizii dificile în momente critice

Antrenorul a rememorat și una dintre cele mai grele decizii din acea perioadă: alegerea de a rămâne alături de echipă, deși tatăl său se afla internat la Terapie Intensivă.

„Avem și o responsabilitate, pentru toată lumea, avem obligații, cât ne e de greu trebuie să luăm niște decizii care nu ne plac. Am rămas, am fost obligat să rămân aici și imediat după meci să plec la București.

Citește și:

Cu siguranță și tatăl meu a simțit asta, a știut, niciun moment nu mi-a sugerat să vin. Eram aici într-o luptă totală pentru campionat, așa am fost obișnuit eu, văzându-l pe el, trăind cu el, știind cum se comportă, cum reacționează”.

Mircea Lucescu

Totodată, Răzvan Lucescu a subliniat solidaritatea familiei în acele momente:

„Am mai avut meciuri dificile la care familia a participat, dar așa, nepoții, toți, niciodată. Putem spune că suntem o familie strânsă, unită, dar într-adevăr, în astfel de momente dure, triste, ai capacitatea să dai mai mult, să te strângi mai tare, am reușit asta.”

Emoții copleșitoare la priveghi

Priveghiul lui „Il Luce”, organizat pe Arena Națională, a adunat peste 10.000 de oameni. Răzvan Lucescu a fost prezent pe toată durata evenimentului, întâmpinând personal pe cei veniți să-i aducă un ultim omagiu.

Citește și:

„Întotdeauna am simțit o simpatie față de momentele bune, din partea românilor, oriunde am fost în lume. Mi se pare normal, e ceva care dă speranță. Și eu personal când văd că un român are succes mă bucur foarte tare, chiar dacă nu am legătură cu persoana respectivă.

Mi s-a părut foarte firesc să stau acolo, mi s-a părut normal să le mulțumesc celor care s-au gândit să vină să-l salute pentru ultima dată. Mi s-a părut normal să stau acolo, cumva, lângă el, să nu se simtă singur. Pot să spun decât că era normal, nu a fost nimic special.

Pe undeva m-a surprins, pe de altă parte mă așteptam. Nu aș putea spun că m-a bucurat, că era un moment prea trist, dar m-a impresionat dorința tuturor acelor oameni de a veni și de a a arăta un gând bun față de tatăl meu. Asta, automat, înseamnă că a lăsat ceva în urmă.

Citește și:

Vorbesc de toate reacțiile, nu numai cei care au venit. Am auzit și povești pe care nu le știam și nu aveam cum să le cunosc. Șocant a fost momentul, zici că te pregătești pentru aceste momente, dar niciodată nu ești pregătit”.

Regrete și reflecții despre o carieră impresionantă

Într-un moment de sinceritate profundă, antrenorul a vorbit despre gândurile care îl frământă după pierderea tatălui său:

„Îmi doresc să fi văzut toate aceste manifestări de simpatie, de regret, altfel ne rămân nouă. El și-a construit o carieră impresionantă, a trăit momente extraordinare, a ajutat persoane să se ridice. S-a autoeducat și educat mai departe. A ridicat trofee, a și pierdut multe meciuri. A construit bucată cu bucată această carieră.

Citește și:

Asta mă frământă cel mai tare, mă face să mă gândesc cu suferință la el, nu știu dacă el a reușit să pună toată aceste bucăți și să vadă toată imaginea extraordinară a carierea sale. Ultimele luni au fost de suferință, cu situațiile de la spital, cu polemicile, cu tristețea meciului, cumva a trăit încrâncenat această perioadă.

Probabil că a simțit și știa foarte bine de ceea ce a obținut, ce a realizat, dar cu adevărat când te bucuri dacă nu ai timp să le pui cu adevărat în fața ta? Merită să plece puțin diferit. Dacă vede de sus ceea ce vedem noi, atunci e ok, dar nu o să știm niciodată, din păcate.”

Mircea Lucescu

Lecțiile lăsate moștenire de Mircea Lucescu

Moștenirea lăsată de Mircea Lucescu nu este doar una profesională, ci și una profund personală, spune fiul său.

Citește și:

„Când trăiești lângă un om, crești lângă un om, iei foarte multe așa cum le vezi. Ajungi să ai educație și inconștient, cumva. El mi-a transmis pasiunea pentru fotbal, fără să știe, sau poate că a știut și după nu a mai realizat. M-a ajutat pe mine să-mi găsesc această pasiune și eu cu această pasiune lucrez. Pentru un om care are o pasiune e foarte important. Ăsta e un aspect.

Al doilea. Mi-a transmis această rezistență la dificultăți, la frustrări, și ideea că doar prin muncă poți să realizezi ceva important în viața personală. Iarăși, un lucru de care am profitat enorm.

Sunt principalele lucruri pe care le poate transmite un părinte. Să-ți dea un drum și în același timp să te facă să înțelegi cât de importante să muncești. Și dacă vrei, al treilea aspect, capacitatea lui de a trece peste frustrări foarte mari. Asta mi se întâmplă, în fotbal, de la un meci la altul. Trebuie să ne luptăm”.

Sursă foto - Giannis Papanikos / Shutterstock


Pasionata de tot ce inseamna comunicare, scris si carti bune, m-am reorientat catre pasiunile mele dupa ce magia nasterii unui copil s-a produs si in cazul meu. Kinetoterapeut la baza, tehnician...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: