14 mai 1981, ziua în care România a ajuns printre stele. Dumitru Prunariu devenea primul și singurul român ajuns în spațiu

În doar câteva minute, Prunariu devenea primul român care a zburat în spațiu și al 103-lea om din lume care a părăsit atmosfera Pământului.

Misiunea avea să dureze aproape opt zile și să transforme definitiv locul României în istoria cercetării cosmice. La bordul navei Soyuz-40 și al stației orbitale Saliut-6, Dumitru Prunariu a participat la zeci de experimente științifice și a parcurs peste 5,2 milioane de kilometri în jurul Pământului.

Cum a început misiunea spațială Soyuz-40

În seara zilei de 14 mai 1981, cei doi cosmonauți au fost transportați către Platforma 17 a cosmodromului Baikonur. Cu aproximativ două ore înainte de lansare, au intrat în capsula navei cosmice și au început ultimele verificări tehnice.

La ora 20:16:38, ora României, racheta purtătoare s-a desprins de la sol. După 8 minute și 50 de secunde, nava Soyuz-40 ajungea deja la o altitudine de aproximativ 220 de kilometri, deplasându-se cu aproape 28.000 km/h în jurul Pământului.

Zborul s-a desfășurat conform programului Intercosmos, iar după primele manevre orbitale echipajul a primit permisiunea de a intra în modulul orbital pentru perioada de odihnă. A doua zi au început procedurile de apropiere și cuplare cu stația spațială Saliut-6.

Momentul în care Dumitru Prunariu a intrat pe stația Saliut-6

Pe 15 mai 1981, Soyuz-40 a realizat joncțiunea cu complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T-4. Imaginile filmate în interiorul stației au surprins momentul în care Dumitru Prunariu a trecut primul prin trapele deschise dintre cele două vehicule spațiale.

Pe stația orbitală îi așteptau cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, aflați deja pe orbită din luna martie a acelui an.

Timp de șapte zile, cele două echipaje au lucrat împreună într-un program științific complex, desfășurat într-un mediu extrem. Stația orbitală trecea de 16 ori pe zi de la lumină la întuneric, iar temperatura exterioară varia între +150 și -150 de grade Celsius.

Experimentele românești realizate în spațiu

Una dintre cele mai importante componente ale misiunii a fost cercetarea științifică. În timpul zborului au fost efectuate 22 de experimente, multe dintre ele concepute în România.

Printre cele mai cunoscute s-au numărat „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” și „Nanobalanța”. Experimentul „Biodoza” analiza influența câmpului magnetic terestru asupra organismelor vii, iar alte proiecte urmăreau efectele radiațiilor cosmice, comportamentul fluidelor în imponderabilitate și reacțiile corpului uman în condiții de zbor cosmic.

Aparatura construită în România s-a remarcat prin miniaturizare, consum redus de energie și fiabilitate ridicată. Rezultatele obținute au fost publicate ulterior în reviste științifice și au contribuit la dezvoltarea cercetărilor în medicina aerospațială și biologia cosmică.

Cum vedea România de pe orbită Dumitru Prunariu

În timpul misiunii, Dumitru Prunariu a înconjurat Pământul de 125 de ori. Cosmonautul povestea că în fiecare seară, în jurul orelor 19:30-20:00, stația trecea deasupra României.

„România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă”, avea să spună ulterior.

Viața în imponderabilitate nu era însă deloc ușoară. Prunariu a avut dureri lombare aproape pe tot parcursul zborului, cauzate de modificările produse în organism în condiții de gravitație zero. În puținul timp liber, privea Pământul prin hublourile stației și încerca să se adapteze rutinei neobișnuite din cosmos.

Revenirea pe Pământ și emoțiile aterizării

Pe 22 mai 1981, după aproape opt zile petrecute în spațiu, misiunea Soyuz-40 s-a încheiat. Modulul de coborâre a aterizat în stepa Kazahstanului, la aproximativ 225 de kilometri sud-est de orașul Jezkazgan.

Aterizarea nu a fost lipsită de emoții. Parașuta principală s-a deschis cu câteva secunde întârziere, iar impactul cu solul a fost dificil. Dumitru Prunariu descria ulterior revenirea la gravitația normală drept una dintre cele mai grele experiențe fizice ale vieții sale.

La doar câteva minute după aterizare, cosmonautul român auzea pentru prima dată limba română, prin vocea jurnalistului Alexandru Stark, trimis special pentru a relata momentul istoric.

Cine este astăzi Dumitru Prunariu

După zborul cosmic, Dumitru Prunariu a rămas una dintre cele mai importante figuri ale cercetării aerospațiale românești. Este general-locotenent în retragere al Forțelor Aeriene Române și activează în cadrul organizației ROMSPACE.

De asemenea, este membru în conducerea Agenția Spațială Română și a Academia Internațională de Astronautică, colaborând cu numeroase instituții internaționale implicate în explorarea spațiului cosmic, inclusiv Agenția Spațială Europeană.

În 2017, numele său a fost oferit asteroidului „10707 Prunariu”, ca recunoaștere a contribuției sale la explorarea spațiului.

Un moment care a schimbat istoria României

Misiunea Soyuz-40 a durat exact 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde. Pentru România, acel zbor a însemnat mai mult decât o performanță tehnologică. A fost momentul în care țara a intrat în grupul restrâns al statelor participante direct la explorarea spațiului cosmic.

La peste patru decenii de la acel zbor, numele lui Dumitru Prunariu rămâne legat de una dintre cele mai importante realizări din istoria științei românești.

foto Facebook Dumitru Prunariu

---