MApN explică de ce drona care a lovit blocul din Galați nu a fost doborâtă: Nu putem risca...

Ministerul Apărării Naționale a oferit, vineri, primele explicații oficiale după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie și un incendiu la etajul 10 al imobilului. Reprezentanții Armatei susțin că timpul de reacție a fost extrem de scurt și că legislația actuală impune limite stricte privind intervenția asupra țintelor aeriene care vin dinspre conflictul din Ucraina.

Reacția MAPN

Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a declarat că sistemele de supraveghere au urmărit în permanență evoluția dronelor aflate în apropierea frontierei românești și că autoritățile au emis avertizări imediat ce a existat riscul unei pătrunderi în spațiul aerian național.

„Azi-noapte, în jurul orei 00:18 au început deja primele pre-alerte aeriene în zonele de frontieră. Noi am urmărit în permanență cu radarele de la sol evoluția. În momentul în care traiectoriile unor grupuri de drone indicau o posibilă pătrundere în spațiul aerian național, s-a emis RO-Alert”, a declarat Popovici.

Citește și:

• Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
• Dronă rusească prăbușită pe un bloc din Galați. Două persoane rănite, alertă aeriană în trei județe
• MAPN, reacție după atacul cibernetic atribuit hackerilor pro-Kremlin: Nu au fost compromise informații clasificate...
• Parlamentul a aprobat dislocarea de forțe și echipamente militare americane în România. Dezbateri tensionate și proteste în plen

Potrivit acestuia, una dintre drone a intrat în spațiul aerian românesc la ora 01:54, venind dinspre Reni, și a început să coboare de la aproximativ 600 de metri altitudine.

„A avut și niște viraje pe care încercăm să le înțelegem din ce cauză. A dispărut de pe radar în sudul municipiului Galați și, în câteva minute, la 112 a fost raportat un incendiu ca urmare a prăbușirii unei drone pe un bloc”, a explicat reprezentantul MApN.

Întrebat de ce drona nu a fost doborâtă înainte de impact, Cristian Popovici a susținut că Armata Română trebuie să respecte condiții stricte privind utilizarea armamentului în astfel de situații.

„E o întrebare legitimă și cetățenii trebuie să știe că noi facem tot ce putem, însă Armata are limitări foarte stricte în această situație, pentru că nu putem risca să creăm mai multe amenințări decât putem preveni”, a spus oficialul.

Citește și:

• Alertă aeriană în zona Dobrogei. Radarele MApN au detectat ținte suspecte deasupra spațiului aerian al României
• Dronă intrată în spațiul aerian românesc. Zona din Tulcea a fost securizată de autorități
• Alertă aeriană în nordul județului Tulcea. Două aeronave F-16 au decolat după detectarea unor ținte pe radar

Acesta a subliniat că legislația permite deschiderea focului doar în anumite condiții, astfel încât să nu fie pusă în pericol populația civilă sau proprietățile.

„Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina, dar în condițiile în care e protejată viața populației și proprietatea”, a adăugat Popovici.

General MApN: „Timpul de 4 minute a fost extrem de scurt”

În cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Ministerului Apărării, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat că timpul disponibil pentru intervenție a fost insuficient pentru identificarea și neutralizarea țintei.

„Prima limitare pe care o avem e una legală, faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine”, a declarat acesta.

Citește și:

Oficialul militar a precizat că procedurile de detectare și combatere a unei ținte aeriene necesită mai multe etape tehnice și operaționale.

„Pentru a angaja o țintă aeriană e nevoie de un anumit timp care presupune detecție, clasificare și combatere. Timpul de 4 minute pe care l-am avut la dispoziție a fost extrem de scurt”, a explicat generalul Maxim.

Acesta a recunoscut că sistemele actuale de apărare antiaeriană ale României au fost proiectate înainte ca războiul dronelor să devină o amenințare constantă în regiune.

„Avem sisteme de apărare aeriană cu bază la sol care sunt proiectate și realizate înainte de 2023, când a demarat acest război al dronelor”, a afirmat el, adăugând că România încearcă să își modernizeze capabilitățile defensive.

Citește și:

Limitări legislative și probleme de amplasare a sistemelor

Întrebat despre eventualele limitări legislative care împiedică intervențiile rapide, generalul Gheorghe Maxim a spus că Ministerul Apărării lucrează la adaptarea cadrului legal.

„E o preocupare permanentă în MApN pentru adaptarea cadrului legislativ pentru a limita astfel de situații cum a fost cea de azi-noapte”, a declarat acesta.

Oficialul a explicat și de ce anumite sisteme de apărare, precum Ghepard, nu sunt amplasate în toate zonele vulnerabile.

„Suntem pe timp de pace, nu putem să amplasăm sisteme. Trebuie să avem acordul proprietarilor, operatorilor economici, pentru a amplasa astfel de sisteme”, a spus Maxim.

El a adăugat că protecția proprietății private limitează posibilitatea instalării unor sisteme defensive în anumite locații.

„Acolo unde am primit acordul am instalat sisteme. Acolo unde nu am primit acordul nu am instalat”, a precizat generalul.

Alertă aeriană și intervenție militară

În timpul incidentului, autoritățile au emis mesaje RO-Alert pentru județele Galați, Brăila și Tulcea. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la baza aeriană de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR-330 SOCAT.

„Piloții aeronavelor au avut autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei”, a transmis MApN.

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului din Ucraina au fost identificate 47 de situații în care fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României, dintre care 12 numai în acest an.

Sursă foto - Facebook

---