PRP – mai mult decât terapia vampir: Indicațiile dermatologice și beneficiile estetice, explicate de dr. Tatiana Chiriac

Deși este asociată în primul rând cu întinerirea pielii, PRP (plasma bogată in trombocite) are indicații medicale bine documentate și este utilizată cu succes în tratamentul unor afecțiuni dermatologice, de la căderea părului până la cicatricile post-acnee. Dr. Tatiana Chiriac, medic dermatolog în cadrul Brilliance Clinique, explică în ce situații această terapie este cu adevărat recomandată, care sunt limitele sale, când poate fi asociată cu alte proceduri și de ce nu poate înlocui fillerele cu acid hialuronic.

Kudika.ro: PRP este perceput de mulți ca tratament estetic. În ce afecțiuni dermatologice are însă indicații medicale clare?

Dr. Tatiana Chiriac: Deși este cunoscut în special pentru aplicațiile estetice, PRP (plasma îmbogățită cu trombocite) are și indicații medicale bine definite în dermatologie. Cele mai solide dovezi există pentru tratamentul anumitor forme de alopecie, în special alopecia androgenetică, unde poate stimula activitatea foliculilor piloși și încetini progresia căderii părului. De asemenea, poate avea un rol adjuvant în alopecia areata, în vindecarea plăgilor cronice, a ulcerelor cutanate și în optimizarea procesului de cicatrizare după diverse intervenții dermatologice. În cazul cicatricilor post-acnee, PRP este utilizat ca terapie complementară pentru a accelera regenerarea tisulară și a îmbunătăți rezultatele altor proceduri.

Kudika.ro: Care sunt principalele diferențe între utilizarea PRP în scop estetic și utilizarea sa în tratamentul unor patologii dermatologice?

Dr. Tatiana Chiriac: Diferența principală constă în obiectivul tratamentului. În medicina estetică, PRP urmărește îmbunătățirea calității pielii, stimularea sintezei de colagen, creșterea luminozității și elasticității cutanate și ameliorarea liniilor fine. În schimb, în dermatologia medicală, scopul este tratarea unei afecțiuni, reducerea simptomelor sau stimularea regenerării tisulare într-un context patologic. În plus, în indicațiile medicale, PRP este rareori utilizat ca monoterapie, fiind integrat într-un plan terapeutic complex.

PRP – mai mult decât un tratament estetic: indicațiile medicale confirmate

Kudika.ro: Pentru ce afecțiuni dermatologice există, în prezent, cele mai solide dovezi științifice privind eficiența PRP?

Dr. Tatiana Chiriac: Cele mai consistente dovezi susțin utilizarea PRP în alopecia androgenetică, unde numeroase studii și meta-analize au demonstrat creșterea densității și grosimii firelor de păr. Există dovezi bune și pentru utilizarea sa ca adjuvant în tratamentul cicatricilor atrofice post-acnee, în special asociat cu laser fracționat sau microneedling. De asemenea, rezultatele sunt promițătoare în vindecarea plăgilor cronice și în accelerarea recuperării după proceduri dermatologice ablative. Pentru alte indicații, precum melasma sau vitiligo, rezultatele sunt încă variabile, iar recomandările trebuie individualizate.

Kudika.ro: Cum decideți dacă un pacient este un candidat potrivit pentru PRP sau dacă are nevoie de o altă abordare terapeutică?

Dr. Tatiana Chiriac: Evaluarea începe întotdeauna cu stabilirea diagnosticului corect. Identificăm cauza problemei, gradul de severitate, istoricul medical și așteptările pacientului. PRP este indicat atunci când există un potențial real de regenerare tisulară și când dovezile susțin beneficiul procedurii. Dacă pacientul prezintă o afecțiune inflamatorie activă, o boală sistemică necontrolată sau are nevoie de o corecție structurală importantă, alegem alte opțiuni terapeutice sau combinăm mai multe metode pentru rezultate optime.

PRP versus filler: ce poate face terapia regenerativă și unde îi sunt limitele

Kudika.ro: Fiind o terapie regenerativă, poate PRP înlocui un tratament de tip filler? Care sunt limitele reale ale acestei proceduri și în ce situații nu poate oferi rezultatele pe care le așteaptă pacienții?

Dr. Tatiana Chiriac: PRP nu poate înlocui un tratament de tip filler. Aceasta este una dintre cele mai frecvente confuzii. PRP stimulează procesele naturale de regenerare ale organismului, dar, în forma sa clasică, nu oferă volum. Fillerele pe bază de acid hialuronic au rolul de a restaura volumele pierdute și de a remodela anumite zone anatomice, efect pe care PRP nu îl poate reproduce.

Există însă o tehnică regenerativă mai nouă, bazată pe prelucrarea termică controlată a plasmei autologe, prin care se obține un așa-numit biofiller autolog. Prin modificarea structurii proteinelor plasmatice se formează un gel cu consistență crescută, capabil să ofere un efect discret de umplere, în timp ce păstrează și beneficiile biologice ale factorilor de creștere. Biofillerul poate fi o opțiune pentru corectarea ridurilor fine și moderate, a șanțurilor superficiale sau pentru îmbunătățirea calității pielii la pacienții care preferă un produs 100% autolog, fără materiale de sinteză.

Cu toate acestea, biofillerul nu înlocuiește fillerele clasice cu acid hialuronic atunci când este necesară o restaurare importantă a volumului, o remodelare precisă a conturului facial sau rezultate de lungă durată. Efectul său este mai subtil, durata este în general mai redusă și depinde de caracteristicile biologice ale fiecărui pacient. Alegerea între PRP, biofiller autolog și filler cu acid hialuronic trebuie făcută în funcție de indicația medicală, anatomia pacientului și rezultatul urmărit.

Kudika.ro: Cu ce alte proceduri poate fi combinat PRP pentru a obține rezultate optime, în funcție de afecțiunea tratată?

Dr. Tatiana Chiriac: PRP este frecvent utilizat în asociere cu microneedling, laser fracționat, radiofrecvență fracționată și diverse proceduri de rejuvenare cutanată, deoarece poate accelera vindecarea și poate amplifica procesul de remodelare a colagenului. În tratamentul alopeciei androgenetice, este integrat adesea într-un protocol care include terapii medicamentoase precum minoxidilul și, în anumite cazuri, tratamente antiandrogenice. În managementul cicatricilor post-acnee, combinația dintre PRP și terapiile de remodelare tisulară oferă rezultate superioare comparativ cu utilizarea unei singure proceduri.

Kudika.ro: Există situații în care nu recomandați PRP, deși pacienții îl solicită frecvent? Care sunt contraindicațiile sau cazurile în care beneficiile sunt limitate?

Dr. Tatiana Chiriac: Da. PRP nu este recomandat în cazul infecțiilor active la nivelul zonei tratate, al unor tulburări severe de coagulare, trombocitopeniei importante, anumitor afecțiuni hematologice sau oncologice active și în cazul pacienților aflați sub tratamente anticoagulante, atunci când raportul risc-beneficiu nu este favorabil. De asemenea, beneficiile sunt limitate în alopeciile cicatriciale avansate, în zonele cu pierdere completă și ireversibilă a foliculilor piloși sau în cazurile de fotoîmbătrânire severă și laxitate cutanată importantă, unde pacientul are nevoie de alte tipuri de intervenții.

Kudika.ro: Cum vedeți evoluția terapiilor regenerative în dermatologie? Credeți că PRP va rămâne standardul sau va fi completat ori înlocuit în viitor de alte tehnologii, precum PRF sau terapiile bazate pe exozomi?

Dr. Tatiana Chiriac: Terapiile regenerative reprezintă unul dintre cele mai dinamice domenii ale dermatologiei moderne. PRP beneficiază de avantajul unui profil bun de siguranță, al costurilor relativ accesibile și al unei experiențe clinice acumulate de peste două decenii. Totuși, asistăm la dezvoltarea unor tehnologii noi, precum PRF (platelet-rich fibrin), care permite o eliberare mai lentă a factorilor de creștere, sau terapiile bazate pe exozomi, considerate promițătoare datorită potențialului lor de comunicare celulară și regenerare tisulară.

În prezent însă, pentru multe dintre aceste terapii emergente lipsesc încă studii clinice ample și standardizarea protocoalelor. Din acest motiv, este puțin probabil ca PRP să fie înlocuit complet în viitorul apropiat. Mai degrabă, vom asista la o diversificare a opțiunilor terapeutice și la o medicină regenerativă din ce în ce mai personalizată, în care alegerea tratamentului va fi făcută în funcție de indicația clinică, profilul biologic al pacientului și nivelul dovezilor științifice disponibile.

---