Setari Cookie-uri

Croasant sau croissant: Institutul de Lingvistică lămurește scrierea corectă a cuvântului

IN ACEST ARTICOL:

O dispută online despre patiserie a ajuns, neașteptat, să fie un prilej bun de a reaminti o regulă simplă de ortografie.

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a publicat un comunicat prin care lămurește scrierea corectă a unui cuvânt intrat de mult în vocabularul cotidian al românilor: croasant, nu croissant.

Ce spune, de fapt, DOOM

Potrivit Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), cuvântul de origine franceză „croissant” s-a adaptat în limba română ca „croasant”, cu pluralul „croasante”. Formele „croissant-uri” sau alte variante nestandardizate, întâlnite frecvent pe meniurile din cofetării și pe rețelele sociale, nu corespund normei actuale.

Institutul de Lingvistică este autoritatea care elaborează DOOM, norma de referință pentru scrierea corectă a limbii române. Anul trecut, instituția a trimis la tipar prima ediție nouă a dicționarului după 29 de ani, DOOM3, și a continuat de atunci să promoveze activ, inclusiv pe rețelele sociale, formele corecte ale cuvintelor recent intrate în limbă din alte idiomuri.

Citește și:

Un comunicat cu umor, pornit dintr-o dezbatere populară

Intervenția lingviștilor a venit pe fondul unei discuții ample apărute online în jurul a două produse de patiserie foarte îndrăgite de români: croasantul și merdeneaua. Institutul a ales să nu ia parte la disputa gustului, ci să transmită, cu umor, un mesaj despre respectul pentru limbă: „numele unuia dintre combatanți este adesea scris greșit”, se arată în comunicat, care precizează clar forma corectă și pluralul ei.

Mesajul instituției subliniază că discuția despre preferințele culinare este liberă și firească, însă ortografia rămâne un teren pe care merită să fim atenți: „într-un duel al patiseriilor, prima victimă nu trebuie să fie ortografia”, transmit lingviștii, îndemnând publicul să consulte dicționarul ori de câte ori are dubii.

Citește și:

De ce contează astfel de precizări

Dincolo de context, gestul Institutului de Lingvistică are o valoare educațională clară: aduce în atenția publicului larg, într-un mod accesibil și prietenos, normele actuale ale limbii române. Este un exemplu de comunicare eficientă a unei instituții academice, care alege să vorbească pe limba oamenilor pentru a promova corectitudinea lingvistică, fără moralism, ci cu o notă de umor bine dozată.


Alma se numără printre primele cititoare Kudika și a crescut în același timp cu noi. S-a alăturat echipei redacționale sub formă de colaborator pentru că vrea să împărtășească din...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: