Brad Pitt a recunoscut că bea din nou alcool, după șapte ani de abstinență. Declarația care a stârnit o dezbatere uriașă

Brad Pitt a ajuns din nou în centrul atenției, de această dată nu printr-un rol cinematografic, ci printr-o mărturisire despre relația sa cu alcoolul. După șapte ani de abstinență, actorul a recunoscut că a început să consume din nou băuturi alcoolice, însă într-un mod pe care îl descrie drept mai cumpătat.

Brad Pitt a reînceput să consume alcool

Declarația a generat reacții puternice în mediul online și a depășit rapid cazul personal al actorului. Discuția s-a transformat într-o dezbatere mai amplă despre modul în care este privită recuperarea în cazul persoanelor care s-au confruntat cu un consum problematic de alcool.

Mult timp, recuperarea după problemele provocate de alcool a fost asociată aproape exclusiv cu renunțarea completă la consum. Potrivit acestei perspective, o persoană care a avut dificultăți serioase în relația cu alcoolul nu ar mai putea reveni la un consum controlat.

Cercetările medicale din ultimii ani au adus însă în discuție o perspectivă mai nuanțată. Recuperarea poate fi privită ca un spectru, în care abstinența reprezintă una dintre variante, în timp ce, pentru anumite persoane, există și abordări care urmăresc reducerea consumului până la un nivel moderat.

Această perspectivă nu înseamnă că alcoolul este lipsit de riscuri sau că revenirea la consum este recomandată tuturor persoanelor care au avut probleme cu alcoolul. Studiile analizează însă existența mai multor trasee posibile către recuperare, în funcție de situația fiecărui individ.

Ce spun studiile despre recuperarea fără abstinență

Un studiu publicat în luna februarie a acestui an a analizat situațiile în care un consum redus sau moderat de alcool poate apărea în cadrul unui proces de recuperare considerat de succes.

Comparativ cu persoanele care au ales abstinența, participanții care au continuat să consume alcool au raportat că se simt mai încrezători în capacitatea lor de a-și controla consumul. Aceștia au menționat, de asemenea, că schimbările pozitive din viața lor și relațiile cu cei apropiați au reprezentat factori care le-au susținut procesul de recuperare.

Un alt studiu publicat în 2025 și dedicat recuperării fără abstinență a inclus aproximativ 1.900 de participanți care au declarat că au consumat alcool în ultima lună. Potrivit rezultatelor prezentate, starea lor de sănătate și nivelul de funcționare erau similare cu cele ale participanților care optaseră pentru abstinență, deși persoanele care consumau alcool prezentau o probabilitate ceva mai mare de a se confrunta cu stres psihologic.

Cercetătorii au încercat astfel să descrie mai exact un fenomen care fusese analizat anterior în mai multe forme, dar pentru care nu exista o definiție suficient de precisă.

Dezbaterea a ajuns și în mediul online, unde reacțiile au fost împărțite. Pentru o parte a publicului, ideea că o persoană care s-a confruntat cu dependența poate reveni la un consum controlat este greu de acceptat. În același timp, specialiștii atrag atenția că tulburarea de consum de alcool nu trebuie privită neapărat ca o stare identică pentru fiecare pacient.

„Dependența nu este, în mod universal, o stare neurologică fixă și neschimbătoare”, a explicat doctorița Smita Das, potrivit CNN.

Declarația vine în contextul unei schimbări mai largi în modul în care comunitatea medicală analizează recuperarea după problemele asociate consumului de alcool.

Ce înseamnă, de fapt, tulburarea de consum de alcool

În literatura medicală, ceea ce este cunoscut în limbajul obișnuit drept „alcoolism” este denumit oficial tulburare de consum de alcool, cunoscută sub acronimul AUD.

Termenul a fost consacrat în actuala formă a clasificării diagnostice începând din 2013. Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale definește această afecțiune drept „consumul frecvent sau excesiv de alcool, care devine dificil de controlat și duce la probleme în relații, la locul de muncă, la școală, în familie sau în alte domenii ale vieții”.

Tulburarea de consum de alcool poate fi clasificată ca ușoară, moderată sau severă, în funcție de numărul criteriilor îndeplinite de o persoană într-o perioadă de 12 luni.

Această abordare a înlocuit o clasificare mai rigidă, folosită anterior, în care problemele erau împărțite în două categorii distincte: „abuz de alcool” și „dependență de alcool”.

În cazul diagnosticului de „abuz”, erau luate în calcul consecințe grave sau periculoase ale consumului, inclusiv probleme juridice ori incapacitatea de a îndeplini anumite responsabilități importante.

„Dependența”, pe de altă parte, era asociată cu probleme considerate mai severe, precum renunțarea la activități importante sau încercările repetate și nereușite de a opri consumul.

Sursă foto - DFree / Shutterstock

---