Ahmet Uğur Pakcan, unul dintre oamenii asociați cu lanțul Dristor Döner din București, a fost arestat în Turcia într-un dosar de amploare care vizează o presupusă organizație criminală.
Ahmet Uğur Pakcan, asociat cu lanțul Dristor Döner Kebap din București, se numără printre cele 32 de persoane arestate preventiv în Turcia într-un dosar coordonat de Parchetul din Ankara. Ancheta vizează o presupusă organizație criminală condusă de Alihan Kuriş, iar într-o declarație aflată la dosar un martor descrie presupuse operațiuni desfășurate și în România.
Patronul Dristor a fost arestat în Turcia
Numele unuia dintre oamenii de afaceri asociați cu unul dintre cele mai cunoscute branduri de döner din București apare într-un dosar penal de amploare instrumentat de autoritățile turce.
Ahmet Uğur Pakcan a fost arestat preventiv în august 2026, alături de liderul presupusei grupări investigate, Alihan Kuriş. Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile turce și relatate de presa locală, în dosar sunt cercetate acuzații precum constituirea și conducerea unei organizații criminale, fraudă calificată, încălcarea legislației fiscale și spălarea banilor.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- Micul Benefic activează ziua de AUR a Gemenilor pe 13 August. Ce se întâmplă dacă te-ai născut în această zodie
- Doina Teodoru, din nou îndrăgostită? Actrița a fost surprinsă în brațele unui cunoscut om de afaceri din București
- 11 mai, ziua BANILOR! 5 zodii își pot rezolva problemele financiare
La 16 august, instanța turcă a dispus arestarea preventivă a 32 dintre cei 38 de suspecți prezentați în fața judecătorului. Printre persoanele arestate se află și Ahmet Uğur Pakcan. Ancheta este în continuare în desfășurare.
România apare în declarația unui martor
Una dintre cele mai sensibile componente ale dosarului este reprezentată de informațiile referitoare la România. Potrivit unei declarații atribuite lui G.K., un fost partener într-o afacere de tip döner din România, Ahmet Uğur Pakcan ar fi avut un rol important în activitățile presupusei organizații din România și din Balcani.
Mărturia, relatată de presa turcă și preluată ulterior de publicații românești, face referire la afaceri din București, inclusiv la un lanț de restaurante de tip döner, case de schimb valutar și un cămin studențesc. G.K. susține că Pakcan ar fi fost persoana responsabilă de activitățile grupării în România.
Cea mai spectaculoasă afirmație din declarația lui G.K. privește presupusul transport de bani între România și Turcia. Martorul ar fi declarat anchetatorilor că studenți cazați într-un cămin din București erau trimiși în Turcia în perioada vacanțelor. Potrivit relatării, aceștia ar fi fost direcționați către un avocat din Istanbul și ar fi primit bagaje în care se aflau sume importante în dolari, euro și lire sterline.
Studenților li s-ar fi cerut, conform aceleiași mărturii, să nu deschidă valizele pe durata călătoriei. După revenirea în România, banii ar fi fost preluați de alte persoane.
Dacă aceste afirmații vor fi confirmate prin probe independente, ele ar descrie un mecanism de transport fizic al banilor între cele două țări, folosind persoane care aparent nu ar fi avut un rol direct în operațiunile financiare.
Căminul studențesc, un punct central al acuzațiilor
Declarația lui G.K. indică și un cămin studențesc din București, despre care martorul susține că ar fi fost controlat de Pakcan.
Potrivit relatării, studenții cazați acolo ar fi fost implicați în transporturile de valută. În mărturie sunt descrise inclusiv întâlniri periodice între persoane asociate presupusei structuri.
Afirmațiile au devenit una dintre principalele piste privind așa-numita „rută românească” din ancheta turcă, presa din Turcia relatând că procurorii investighează modul în care ar fi fost transferate fonduri între România și Turcia.
Ce rol ar fi avut afacerile din București
În declarația citată în presa turcă apar mai multe tipuri de activități comerciale din România. Este vorba despre restaurante de tip döner, case de schimb valutar și un cămin studențesc. Martorul susține că acestea ar fi fost conectate la activitățile presupusei organizații.
O altă componentă a investigației este reprezentată de sistemul informatic denumit „Glooper”.
Potrivit informațiilor publicate în legătură cu ancheta, aplicația nu ar fi fost disponibilă în magazinele oficiale de aplicații și ar fi fost destinată unui grup restrâns de persoane din structura organizației. Sursele care relatează ancheta susțin că sistemul ar fi fost dezvoltat în India la comanda lui Alihan Kuriş și utilizat de aproximativ 3.300 de persoane. Platforma ar fi permis gestionarea unor date administrative și financiare, precum și comunicarea între membrii structurii.
Accesul ar fi fost securizat prin mai multe niveluri de autentificare, inclusiv parolă și verificare biometrică.
Anchetatorii au făcut comparații cu aplicația ByLock, cunoscută din anchetele turcești privind FETÖ. Totuși, autoritățile nu au stabilit că Glooper și ByLock ar fi utilizat aceeași infrastructură tehnică.
200 de kilograme de aur, găsite într-o percheziție
Dimensiunea financiară a anchetei este sugerată și de o altă descoperire anunțată de autoritățile turce.
În cadrul investigației au fost găsite, într-o locație asociată fratelui lui Alihan Kuriş, aproximativ 200 de kilograme de lingouri de aur, cu o valoare estimată de presa turcă la circa 1,34 miliarde de lire turcești.
Separat, la începutul lunii septembrie, procurorii au dispus măsuri asupra a cinci companii după ce analiza autorității turce pentru investigarea criminalității financiare, MASAK, ar fi identificat tranzacții suspecte.
Ancheta este departe de final
Operațiunea din august a fost una de amploare: autoritățile turce au desfășurat acțiuni în 17 provincii și la peste 100 de adrese, în cadrul unei investigații care vizează zeci de persoane. La acest moment, însă, dosarul se află în faza de anchetă, iar acuzațiile formulate împotriva suspecților nu reprezintă condamnări.
În cazul lui Ahmet Uğur Pakcan, elementul care atrage atenția în România este declarația martorului G.K., care descrie un presupus mecanism prin care bani în numerar ar fi fost transportați între România și Turcia și leagă acest mecanism de activități comerciale și de un cămin studențesc din București.
Rămâne de văzut dacă anchetatorii vor putea confirma prin documente financiare, date de călătorie, comunicații sau alte probe independente afirmațiile din mărturie.
Pentru moment, ceea ce este cert este că Pakcan se află în arest preventiv în Turcia, iar numele său apare oficial pe lista celor 32 de persoane arestate în dosarul coordonat de Parchetul din Ankara. Restul elementelor privind presupusa „rută România–Turcia” sunt parte a investigației și trebuie privite în lumina prezumției de nevinovăție.
Sursa foto - LCV / Shutterstock